Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean a trimit Prefecturii Cluj o adresă în 9 puncte, prin care cere autorităților mai mulți bani pentru Educație, dar și o împărțire mai judicioasă a fondurilor. Profesorii cer ca numărul mediu al elevilor dintr-o clasă să fie 24, dar și asigurarea echipamentelor electronice primite de la stat. Vedeți mai jos care sunt cererile cadrelor didactice.
”Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean consideră că este momentul ca guvernanții să înțeleagă că TREBUIE INVESTIT ÎN EDUCAȚIE! Dacă nu se va pune capăt subfinanțării permanente a sistemului de învățământ, consecințele le vor resimți copiii noștri! Este o realitate că pandemia va mai continua o bună perioadă de timp, dar este tot o realitate că, în orice condiții, educarea copiilor, indiferent de vârstă, trebuie și ea să continue, în condiții cât mai apropiate de normalitate! Acest lucru nu se poate realiza decât dacă statul va investi corespunzător în sistemul de educație! În ultimii ani, procentul din PIB alocat în România sistemului național educațional a fost în limita a 3% din PIB, în condițiile în care media procentului de PIB alocat educației de către țările membre ale UE este de aproximativ 5%! De aceea, din punctul nostru de vedere, fundamentarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 este momentul ideal pentru a investi mult mai consistent în educație!
Asta ar fi și o dovadă că partidele care formează actualul arc guvernamental respectă Programul de guvernare pentru care au primit recent votul de învestitură în Parlamentul României, conform căruia, până în anul 2024 educația trebuie să ajungă la o finanțare echivalentă cu 6% din PIB!
Este imperios necesară creșterea procentului din PIB alocat educației, prin Legea bugetului de stat pe anul 2021, astfel încât să fie asigurate fondurile necesare pentru:
- Majorarea semnificativă a costului standard per elev/preșcolar pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale, dar și a costului standard pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar “bunuri şi servicii“. Majorarea acestor costuri va permite unităților de învățământ să asigure, printre altele, condiții minimale pentru reîntoarcerea fizică a elevilor în clase, acolo unde situația epidemiologică o va permite;
- Majorarea salariilor personalului didactic la nivelul anului 2022, încă din anul 2021, ținând cont de importanța socială a muncii depuse de salariații din educație, dar și de faptul că aceste categorii de personal bugetar se regăsesc în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare stabilite prin Legea – cadru nr. 153/2017;
- Modificarea OMEC 5599/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat pentru anul școlar 2021-2022 și punerea în acord cu art. 63 din LEN 1/2011, care prevede ca numărul mediu de elevi pentru clasele din învățământul liceal și profesional să fie de 24 de elevi.
- Calculul corect al drepturilor de natură salarială ce se cuvin personalului din învățământ potrivit Legii – cadru nr. 153/2017, în condițiile în care și în prezent o serie de drepturi de natură salarială se stabilesc prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu prin raportare la salariul de bază în plată;
- Calculul și plata corecte, prin raportare la salariul de bază în plată, a drepturilor salariale suplimentare, reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca majorări/creșteri ale salariului de baza (respectiv: majorarea de 15% pentru învățământ special, creșterea cu 25% reprezentând gradația de merit, majorarea de 7%/ 10%/15%/20% pentru predare simultană, majorarea de 10% pentru personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, educatoare, institutor, profesor pentru învățământul primar sau profesor pentru învățământul preșcolar; majorarea de 10% pentru control financiar preventiv), cu privire la acest aspect, reamintim că există, înca din anul 2019, un proiect de Hotararea de Guvern asupra caruia au căzut de acord toți partenerii de dialog, rediscutat si reavizat în cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Educatiei în cursul anului 2020, care nu trebuie decât introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern și aprobat –ceea ce nu s-a mai intamplat;
- Plata tranșelor restante din hotărârile judecătorești prin care s-au acordat drepturi de natură salarială, inclusiv alocarea fondurilor pentru plata tranșelor aferente anului 2021 din aceste hotărâri;
- Asigurarea dispozitivelor electronice de tip laptop sau tabletă de care trebuiau să beneficieze, la cerere, încă din anul 2020, fiecare cadru didactic și fiecare elev, potrivit Legii nr. 109/2020, cu atât mai mult cu cât, într-un număr semnificativ de localități, învățarea on-line va continua și în semestrul II al anului școlar 2020-2021;
- Acordarea sporurilor pentru condiții de munca, cuvenite personalului didactic (in baza Hotărârii Guvernului nr. 34/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locului de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de munca, precum si a condițiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupațională de funcții bugetare ”învățământ”), personalul nedidactic din învățământul preuniversitar (in baza Hotărârii Guvernului nr. 569/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concreta a sporului pentru condiții de munca, precum si condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaționala de funcții bugetare ”Administrație” din administrația publică locală) si personalului nedidactic din instituțiile si unitățile care funcționează in subordinea directa a Ministerului Educației Naționale- practic, personalul din învățământ este singura categorie de salariați din sectorul bugetar care nu beneficiază de plata sporurilor pentru condiții de muncă.
- Prioritizarea personalului din învățământul preuniversitar pentru vaccinare, având în vedere dorința Ministerului Educației de a relua activitatea în unitățile de învățământ, începând cu 8 februarie 2021.
Este momentul ca statul român, prin puterea executivă și prin cea legislativă, să aloce resursele financiare necesare sistemului educațional, astfel încât să fie garantat fiecărui elev, indiferent de mediul din care provine, accesul la o educație de calitate.
România poate să arate, prin proiecția bugetară a anului 2021, că educația este o prioritate și o investiție pe termen lung, ce trebuie realizată înaintea altor investiții!
Președinte SLIPC,
Prof. Cojocaru Lucia-Maria”
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
