Rezistența anticomunistă a exilului greco-catolic, prezentată într-o conferință de excepție

0

Unul dintre cele mai valoroase volume legate de istoria exilului greco-catolic românesc a generat o conferință în care au fost evocate figuri emblematice ale Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Evenimentul a avut loc luni, 4 martie 2024, la sediul Protopopiatului Greco-Catolic din Blaj. Este vorba de conferința „Glasul Bisericii Tăcerii în Exil”, susținută de conf. univ. dr. Anca Stângaciu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. La acest eveniment a participat Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop Auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, potrivit ClujToday.ro.

În cadrul conferinței, Anca Stângaciu a evocat exilul românesc greco-catolic din Europa Occidentală din perioada în care Biserica Română Unită cu Roma era persecutată în țară, de către autoritățile comuniste. A fost prezentată rezistența greco-catolică din străinătate, cu accent pe rolul Episcopului Vasile Cristea, despre care a spus că nu era doar un lider al exilului greco-catolic, ci chiar al celui românesc în general, implicat activ atât în exilul cultural, cât și în cel politic. O altă personalitate a exilului greco-catolic românesc amintită a fost istoricul și preotul Aloisie Tăutu, potrivit site-ului oficial al Arhiepiscopiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș.

Conf. univ. dr. Anca Stângaciu a subliniat principalele direcții în care a acționat exilul românesc greco-catolic din Europa Occidentală: lupta pentru drepturile Bisericii Greco-Catolice, conștientizarea, în Occident, a persecuției Bisericii Române Unite cu Roma, transmiterea valorilor acestei Biserici și promovarea acestora în rândul noilor generații, respingerea regimului comunist, comuniunea cu frații din țară, prin rugăciune, grija pentru toți românii, indiferent de confesiune, aflați în afara țării. Toate acestea s-au reflectat într-o activitate publicistică și memorialistică consistentă, care a apropiat exilul greco-catolic românesc de cel politic și cultural.

În ciuda tentativelor de compromitere pe care le-a exercitat Securitatea, care s-au manifestat în cele mai persuasive forme, dar și a dorului de țară, exilul greco-catolic românesc a manifestat o rezistență fermă, programatică și consistentă, reprezentând o parte importantă a istoriei românești și europene.

La final, Preasfinția Sa Cristian a vorbit, în calitatea sa de Vizitator Apostolic pentru credincioșii greco-catolici români din Europa Occidentală, despre diaspora greco-catolică românească din prezent, care a rămas unită și datorită activității pe care au desfășurat-o liderii marcanți ai exilului religios de dinainte de 1989. Singurul mod de a putea rămâne fideli Bisericii Române Unite este acela de a învăța din comportamentul exilului greco-catolic românesc, care a reușit să țină unită o comunitate. De aceea, este extrem de actual și în ziua de astăzi, a concluzionat Preasfinția Sa.

Tema conferinței „Glasul Bisericii Tăcerii în Exil” este dezvoltată în volumul „Exilul greco-catolic în arhivele Securității”, autor conf. univ. dr. Anca Stângaciu, apărut în acest an la Editura Mega din Cluj-Napoca.

Conferința „Glasul Bisericii Tăcerii în Exil” a fost organizată de Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și de Asociaţia Generală a Românilor Uniţi cu Roma Blaj și a făcut parte din seria conferințelor populare propuse de AGRU la Blaj. Moderator al evenimentului a fost Ion Moldovan, președinte AGRU Blaj.

banner