Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație
„SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER“ solicită
Guvernului și liderilor partidelor aflate la guvernare să-și respecte angajamentele luate în urma grevei generale din perioada mai – iunie 2023 și să nu înghețe salariile angajaților din învățământ, așa cum apare în proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri bugetare (ordonanța trenuleț). De asemenea, acest proiect vine și cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învățământului preuniversitar și universitar românesc.
Cele mai importante nemulțumiri vizează:
1. Înghețarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024
Practic, prin această măsură, se calcă în picioare Declarația politică din anul 2023 a
președinților PSD și PNL referitoare la Educație, publicată în Monitorul Oficial,
angajamentele publice ale acelorași președinți referitoare la salarizarea în învățământ,
prevederile OUG nr. 57/2023, precum și promisiunile recente ale guvernanților, conform
cărora, în anul 2025, salariații din învățământ vor primi încă o majorare salarială, astfel
încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învățământ, din
anul 2023.
Nu trebuie să se uite un lucru: Și promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!
Referitor la salarizarea din învățământ, un lucru este evident: chiar după majorările
consistente din anii 2023 și 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ
4000 de lei net, salariu insuficient, ținând cont de importanța muncii prestate și de
costurile vieții din România. În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să
primească cel puțin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre
sfârșitul carierei.
Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în
infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiția cea
mai profitabilă este cea în educație, domeniu strategic al oricărei țări, fără a fi omisă
resursa ei umană.
Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ținând cont de Raportul UNESCO
pentru anul 2023 referitor la educație. Potrivit acestui raport, România ocupă locul 123 în
lume din 171 de state analizate, în ceea ce privește sumele alocate pentru educație.
Faptul că România se poziționează după țări precum Uganda, Zambia, Benin, în
ceea ce privește procentul din PIB alocat educației, trebuie să dea serios de gândit
guvernanților.
2. Modul în care se intenționează să se acorde voucherele de vacanță
Conform acestui proiect de act normativ, Guvernul ar urma să acorde vouchere de
vacanță în cuantum de 800 de lei, cu condiția ca salariatul să achiziționeze pachete
turistice de cel puțin 1600 de lei.
Această măsură va afecta, în primul rând, salariații cu venituri mici, care nu-și vor
permite să completeze cu cel puțin 800 de lei sumele pentru a-și achiziționa astfel de
pachete turistice.
Guvernul, dacă nu-și permite să acorde aproximativ 1400 de lei, așa cum a făcut-o
până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună și
coparticiparea de minimum 800 de lei.
Altfel, vor pierde și salariații, vor pierde și patronatele din turism și, implicit, statul
român.
3. Suspendarea aplicării unor prevederi din Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023
Guvernul României propune să suspende aplicarea unor prevederi din Legea
Învățământului Preuniversitar și din Legea Învățământului Superior, până în anul școlar/
universitar 2026-2027.
Este anormal și revoltător faptul că anumite prevederi ale celor două legi, care se
referă, în primul rând, la drepturi ale salariaților din învățământ, să fie suspendate pentru
o perioadă atât de îndelungată.
Colegii întreabă, pe bună dreptate, de ce au fost prinse în aceste Legi dacă nu se
aplică? Nu este normal să se facă experimente „pavloviene” cu salariații din învățământ!
Printre cele mai importante articole suspendate se numără:
– Alocarea pentru sistemul educațional a unui procent de minimum 15% din
cheltuielile bugetului general consolidat;
– Acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecționare în domeniul funcției ocupate;
– Reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual;
– Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în
proiecte europene și pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani și gradul
didactic I;
– Majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ
defavorizate;
– Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul
preuniversitar și universitar;
– Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii
de la nivelul unității.
De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării.
Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după
adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va
aplica această lege?
Guvernul a anunțat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la
3%, față de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică
fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?
Cele prezentate mai sus sunt o parte a nemulțumirilor membrilor noștri de sindicat
și, conform solicitărilor acestora, trebuie să reînceapă acțiunile de protest.
În aceste condiții, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele
acțiuni de protest să aibă loc în Piața Victoriei din București.
VEZI ȘI:
Ce măsuri de austeritate prevede ordonanța „trenuleț”
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
