Este cercetarea suficient de motivantă pentru ea însăși, pentru oamenii de știință din Transilvania? Ce îi motivează și ce pot face universitățile pentru a crește acest imbold este subiectul unui studiu realizat de UBB Core Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră a Cercetătorilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Află mai multe despre rezultatele acestui studiu de la Daniela Dumulescu, psiholog și cadru didactic al UBB, invitată la România via Cluj.
Studiul a constatat că aproximativ jumătate dintre cercetători au o motivație interioară ridicată pentru activitatea de cercetare și aproape două treimi au o motivație derivată din alinierea activității de cercetare la valorile profesionale. Cu toate acestea, mai mult de 20% dintre cercetători au o motivație predominant extrinsecă.
De asemenea, profesorii universitari primesc cel mai consistent feed-back legat de activitatea lor și, totodată, ei percep existența mai multor oportunități decât alte cadre didactice. Profesorii universitari au o claritate mai mare a obiectivelor profesionale decât alte categorii de cadre didactice. De asemenea, cercetătorii de gradul 1 sunt mai adaptabili și mai proactivi în restructurarea sarcinilor și relațiilor de muncă decât cercetătorii științifici de gradele 2 și 3.
O altă concluzie a studiului este ceea că persoanele care dețin posturi de conferențiari universitari simt mai multă epuizare decât cercetătorii științifici de gradele 2 și 3. Și aceasta pentru că acești conferențiari universitari resimt o încărcătură didactică și administrativă suplimentară în raport cu persoanele care sunt implicate doar în cercetarea științifică.
Studiul a mai arătat faptul că sporirea resurselor individuale și organizaționale aflate la dispoziția persoanelor implicate în cercetarea științifică poate contribui semnificativ la sporirea motivației intrinseci.
Există și nouă măsuri recomandate pentru a stimula creșterea calitativă și cantitativă a muncii de cercetare.
- Realizarea unui program de leadership profesionist pentru cercetare. Este vorba de identificarea, atragerea și sprijinirea celor care demonstrează potențial și motivație intrinsecă pentru cercetare.
- Oferirea unui pachet de ateliere pentru dezvoltarea competențelor de cercetare și a celor transversale relevante în activitatea de cercetare. Temele prioritare care ar trebui abordate sunt: munca în echipe de cercetare, colaborare, accesarea de fonduri pentru cercetare, strategii de creștere a impactului cercetării, tendințe în publicare.
- Realizarea unor programe de mentorat pentru cercetători. Acestea vor contribui la activarea resurselor personale, ar crește eficiența și ar oferi un plus de claritate pentru obiectivele de carieră.
- Oferirea de servicii de consiliere în carieră și de sprijin în cariera de cercetător. Acestea ar contribui la o stabilitate mai mare în această activitate și la creșterea angajamentului profesional.
- Realizarea unor activități de tip citizen science. Acestea ar contribui la promovarea rezultatelor cercetării, dar și la creșterea vizibilității cercetătorilor în comunitate.
- Realizarea unor activități de networking și de celebrare și recompensare a implicării în cercetare.
- Dezvoltarea unor politici de resurse umane care să asigure integrarea cercetătorilor și a cadrelor didactice în cultura organizațională a instituțiilor în care activează.
- Promovarea unui mediu de muncă echitabil și incluziv.
- Susținerea inițiativelor de cercetare printr-o platformă integrată care să conțină resurse relevante pentru cariera de cercetător.
- Echipa Centrului a trimis chestionare către mai multe cadre didactice și cercetători din Regiunea de Nord-Vest. 176 de chestionare au fost validate, iar 169 de chestionare au fost incluse în analiza finală. În esență, membrii echipei Centrului au identificat contribuții la ecosistemul de inovare și oferirea de soluții eficiente și responsive la nevoile tot mai complexe ale societăți.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
