Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej au deschis un dosar penal in rem legat de situația de la ferma de animale sălbatice de la Recea Cristur. În această fază, dosarul penal vizează rele tratamente aplicate animalelor, precum și posibile infracțiuni de mediu. Există posibilitatea de a verifica și suspiciuni legate de posibila utilizare neconformă a fondurilor europene încasate prin intermediul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură.
Până acum, echipele mixte de inspectori formate de reprezentanții instituțiilor deconcentrate din județul Cluj, sub coordonarea Prefecturii, au descoperit că 214 animale sălbatice au murit pe teritoriul fermei de la Recea Cristur. Animalele sunt înfometate și lipsite de îngrijirile veterinare cuvenite. Și aceasta deși compania care administrează această fermă a încasat, din 2012 și până acum, 10,5 milioane de lei drept subvenții. Animalele respective erau crescute pentru vânat sau pentru a fi sacrificate pentru carne.
Ele erau crescute într-un țarc imens, cu suprafața de aproximativ 450 de hectare. Acolo trăiau peste 500 de animale, potrivit registrelor ținute de autorități. Este vorba de bizoni, de bivoli, de cerbi și de căprioare. Din motive financiare, compania care administrează această fermă a reziliat contractul pe care îl avea pentru furnizarea de asistență veterinară. Mai mult, cadavrele animalelor au fost lăsate un timp îndelungat pe câmp, cu riscul poluării pârâului care traversează țarcul, după cum spune directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Cluj, Ion Bradea.
Compania respectivă este deținută de un cetățean german și un cetățean austriac. Prefectul Clujului, Maria Forna, a dispus îngroparea și neutralizarea cadavrelor, hrănirea animalelor supraviețuitoare, îngrijirea lor și gruparea lor în țarcuri, în funcție de specie. La aceste efort au participat și specialiștii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Scandalul legat de înfometarea până la moarte a animalelor sălbatice nu este singurul generat de ferma de la Recea Cristur. Există nemulțumiri generate și de modul în care cele 450 de hectare au fost concesionate de composesoratul Panticeu în favoarea companiei care deține ferma.
Ceea ce trebuia să fie un model de succes pentru zootehnia din Transilvania — o fermă de bizoni de dimensiuni impresionante în inima județului Cluj — s-a transformat, în ultimii ani, într-un focar de controverse juridice, conflicte cu comunitatea locală și investigații ale autorităților de mediu. Scandalurile legate de ferma din comuna Recea Cristur au scos la iveală o ruptură adâncă între ambițiile investitorilor și realitățile ecosistemului local, potrivit UPNews.ro.
Geneza unui proiect ambițios
Ferma de bizoni de la Recea Cristur, administrată de compania BT Bison, a început ca o investiție de anvergură, care a beneficiar de fonduri europene și a promis revitalizarea unei zone rurale defavorizate. Cu 450 de hectare de pășune concesionate și sute de exemplare aduse din vestul Europei, proiectul părea să pună Clujul pe harta mondială a exportatorilor de carne de bizon.
Totuși, entuziasmul inițial a lăsat repede locul sesizărilor venite din partea localnicilor și a activiștilor de mediu, care au semnalat nereguli grave în modul de gestionare a animalelor și a terenurilor.
Conflictul „Garda de Mediu vs. ferma de bizoni”
Miezul scandalului a explodat odată cu intervenția Gărzii de Mediu și a Direcției Sanitar-Veterinare (DSVSA). Anchetele au vizat mai multe puncte critice:
-
Gestionarea deșeurilor organice: Una dintre cele mai grave acuzații a vizat modul în care cadavrele animalelor erau depozitate sau îngropate necorespunzător. Localnicii s-au plâns ani la rând de mirosurile insuportabile și de riscul de contaminare a pânzei freatice.
-
Lipsa autorizațiilor: Autoritățile au aplicat amenzi record după ce s-a constatat că anumite facilități de procesare sau zone de depozitare a dejecțiilor operau fără avizele obligatorii de mediu.
Tensiuni cu localnicii: „Țara bizonilor” sau terenul oamenilor?
Relația dintre administrația fermei și locuitorii din Recea Cristur a fost una tensionată încă de la început. Disputele s-au concentrat pe două axe:
-
Blocarea accesului: Mulți săteni au reclamat faptul că gardurile electrice întinse pe mii de hectare le blochează accesul tradițional la terenurile lor sau la păduri, ceea izolează comunități întregi.
-
Degradarea infrastructurii: Utilajele grele ale fermei au afectat drumurile comunale, fără ca investiția să se traducă în beneficii directe vizibile pentru infrastructura locală, conform declarațiilor unor aleși locali.
Investigația APIA și frauda cu fonduri
O latură și mai întunecată a scandalului a fost reprezentată de verificările Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Au existat suspiciuni legate de încasarea subvențiilor pe suprafețe de teren care nu ar fi fost întreținute corespunzător conform normelor de agromediu.
Status Juridic: Dosarul bizonilor din Recea Cristur a ajuns în atenția instanțelor, unde se dispută atât amenzile uriașe aplicate de Garda de Mediu, cât și legalitatea unor concesiuni de terenuri realizate de administrația locală în favoarea firmei.
5. Radiografia unei crize
| Problema identificată | Consecința raportată | Statut în 2026 |
| Depozitarea cadavrelor | Risc epidemiologic și mirosuri | Monitorizare strictă DSVSA |
| Îngrădirea pășunilor | Conflicte sociale cu sătenii | Procese în instanță |
| Subvenții APIA | Suspiciuni de fraudă | Verificări și tăieri de fonduri |
| Impactul asupra biodiversității | Supra-pășunat în anumite zone | Studii de regenerare necesare |
Arta pictorului Valentin Codoiu, expusă la castelul Bánffy din Răscruci
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
