Bartionul Florin Estefan, acum director artistic al Operei Naționale Română Cluj, a acceptat o discuție la Via Cluj TV, după ce a fost demis din funcția de director general, în urma unei evaluări la care a luat nota 6,95. El spune că a fost impresionat de cum a reacționat comunitatea și a spus, cu modestie, dar și cu sarcasm, că reacția atât a autorităților, cât și a publicului l-ar fi făcut ”mai vedetă” decât era. Spune că nu a făcut niciodată politică, decât cultură și crede că demiterea lui ar fi fost o vendetă personală a unui membru al comisiei de evaluare, care nu ar fi fost invitat la Cluj, la evenimentele Operei. Află cine e și cum s-a desfășurat evaluarea lui Estefan, din podcast, dar și când ar trebui să afle dacă instanța i-a dat sau nu dreptate.
Florin Estefan, baritonul care a revitalizat Opera Națională Română din Cluj-Napoca în ultimii zece ani, a fost înlăturat de la conducerea instituției în urma unei evaluări anuale a Ministerului Culturii considerată de mulți cel puțin suspectă. Notat cu 6,95 — la doar cinci sutimi distanță de pragul de trecere —, Estefan a pierdut mandatul de manager general. Decizia a provocat o undă de șoc și o campanie masivă de susținere în mediul cultural românesc.
Demiterea lui Florin Estefan a scos la iveală un contrast izbitor între percepția publicului asupra succesului Operei din Cluj și cifrele din tabelele Ministerului Culturii. În timp ce restul managerilor instituțiilor de cultură din Cluj au obținut note de peste 9, Estefan a fost singurul care nu a reușit să atingă nota 7, necesară pentru reînnoirea contractului.
„Execuția” de 5 sutimi și matematica absurdului
Timp de nouă ani, evaluările anuale ale lui Florin Estefan au înregistrat constant note de excelență (9,50 sau 9,60). Scăderea bruscă la 6,95 în acest an a ridicat numeroase semne de întrebare.
Sub mandatul său — început în 2015, când a devenit cel mai tânăr manager din istoria de peste un secol a instituției —, Opera clujeană a înregistrat performanțe notabile:
-
Săli arhipline la aproape fiecare reprezentație.
-
Proiecte de anvergură cu vizibilitate internațională, precum Festivalul Internațional Opera Aperta.
-
Creșterea profilului internațional prin concursul de canto Verum Solitus și turnee externe.
Declinul subit al notei a fost catalogat de vocile din mediul cultural drept o „mânărie” sau o „execuție” dictată de interese politice, și nicidecum o reflectare a incompetenței administrative sau artistice.
Val de susținere: #clujulestefanopera
Reacția la aflarea veștii a fost rară pentru peisajul cultural românesc. Sute de artiști, angajați ai Operei, spectatori fideli și personalități publice s-au mobilizat pe rețelele de socializare. Hashtagul #clujulestefanopera a devenit rapid viral, transformându-se dintr-un simplu mesaj de solidaritate într-un manifest împotriva modului în care politicul intervine arbitrar în managementul cultural.
„Cazul lui Florin Estefan la Opera Națională Română din Cluj nu este despre management. Este despre cum politica își bagă coada acolo unde lucrurile funcționează prea bine. […] Să lovești în managerul care a adus probabil cea mai mare vizibilitate Operei din Cluj în ultimul deceniu este o dovadă de miopie administrativă.” — Fragment dintr-una dintre numeroasele reacții din spațiul public.
Rocada conducerii: Un fost ministru preia interimatul
În urma vacantării postului de manager general, Ministerul Culturii a trimis la Cluj o nouă echipă pentru a asigura perioada de tranziție. Bogdan Gheorghiu, fost ministru al Culturii în perioada 2019–2021 și recent director general interimar al Bibliotecii Naționale a României, a fost numit pentru a asigura interimatul pe o perioadă de 120 de zile.
În același timp, Florin Estefan nu părăsește instituția pe care a condus-o. El a acceptat funcția de director artistic pe perioadă determinată, în timp ce fostul director artistic, dirijorul italian David Crescenzi, se va dedica exclusiv pupitrului dirijoral.
Ministerul a dat asigurări că, în ciuda schimbărilor de la vârf, nu vor exista restructurări de personal sau modificări de organigramă, dorindu-se asigurarea continuității artistice. Rămâne de văzut, însă, dacă ecourile acestui scandal se vor stinge odată cu noua formulă de conducere sau dacă scena culturală clujeană va continua să ceară explicații pentru o notă care a tras, prematur, cortina peste un deceniu de succes.
Florin Estefan nu a acceptat resemnat verdictul comisiei Ministerului Culturii. Într-o declarație dură, fostul manager a catalogat întreaga procedură drept un atac orchestrat, menit să îl îndepărteze de la conducerea instituției.
„A fost un linșaj. Nu reflectă realitatea. La interviu mi-au fost adresate foarte multe întrebări tendențioase, iar evaluarea a avut un caracter evident ostil”, a afirmat baritonul.
După ce contestația sa administrativă a fost respinsă la București, Estefan a decis să mute bătălia în sala de judecată. Avocații săi au formulat deja acțiunea legală împotriva Ministerului Culturii. Ei au solicitat în primă instanță suspendarea efectelor ordinului de demitere și, ulterior, anularea raportului de evaluare.
Miza procesului este uriașă: dacă instanța îi va da dreptate fostului manager, Ministerul va fi obligat nu doar să reia evaluarea într-un mod obiectiv, ci și să blocheze organizarea oricărui nou concurs public pentru ocuparea postului, prelungind o stare de incertitudine juridică la vârful Operei clujene.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
