Consiliul Județean Cluj a demarat lucrări de întreținere curentă şi periodică pe drumul judeţean DJ 108B limită cu județul Sălaj – Bobâlna – Răzbuneni – Maia – Șomcutu Mic, acestea aflându-se în plină derulare. Lucrările vizează sectorul în lungime de aproape 23 de kilometri situat între pozițiile kilometrice 21+200 și 44+041.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Acest drum județean din partea de nord a județului este un culoar important de mobilitate în zonă, prin conexiunea directă pe care o realizează între județul vecin, Sălaj, și municipiul Dej. De asemenea, având în vedere numeroasele comunități rurale pe care le traversează, acest drum are un rol important și în ceea ce privește dezvoltarea economico-socială a regiunii”.
Principalele lucrări derulate vizează întreținerea platformei drumului prin aducerea la profil a acostamentelor, asigurarea scurgerii apelor din zona drumului prin curățarea și desfundarea șanțurilor, a rigolelor și a podețelor, respectiv asigurarea esteticii rutiere prin tăierea lăstărișului și a vegetației, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
În această etapă se efectuează lucrări de aducere la profil a acostamentelor.
În anul 2026, județul Cluj deține una dintre cele mai moderne și interconectate rețele de drumuri județene din România. Astăzi, localități izolate din Munții Apuseni sau de pe Dealurile Dejului sunt legate de marile coridoare economice prin șosele cu marcaje termoplastice, piste de biciclete și parapeți de siguranță de ultimă generație. Însă această realitate fluidă, care permite unui fermier din Mărișel sau unui angajat din parcul industrial Tetarom să ajungă rapid la destinație, a fost precedată de un efort administrativ de 25 de ani.
Privit în retrospectivă, anul 2001 înfățișa o hartă a infrastructurii clujene marcată de un profund declin postcomunist: sute de kilometri de drumuri pietruite sau complet acoperite de noroi, sate condamnate la izolare economică și bugete locale care abia acopereau plombele de asfalt pe timp de primăvară.
1. Anii 2000: moștenirea gropilor și izolarea rurală
La începutul noului mileniu, infrastructura rutieră aflată în administrarea Consiliului Județean Cluj (care însumează o rețea uriașă de peste 1.000 de kilometri) se afla într-o stare critică. Conceptul de „drum județean” era adesea un eufemism pentru trasee de pământ sau macadam, distruse de camioanele de mare tonaj și de lipsa cronică de întreținere din anii 1990.
Regiuni întregi, cum ar fi zona de munte (Valea Ierii, Băișoara, Poiana Horea) sau comunitățile din Câmpia Transilvaniei (Mociu, Geaca, Palatca), erau practic rupte de polul de dezvoltare Cluj-Napoca pe timp de iarnă sau în perioadele cu ploi abundente. Economia rurală era sufocată: investitorii refuzau să se apropie de zone fără acces asfaltat, iar ambulanțele sau microbuzele școlare își distrugeau suspensiile în gropi adânci de zeci de centimetri. Finanțarea din acea epocă depindea exclusiv de alocările guvernamentale zgârcite și de credite bancare păguboase.
2. Anii 2010: Revoluția fondurilor europene
Decada 2010–2019 a reprezentat momentul de cotitură pentru infrastructura clujeană, determinat direct de maturizarea instituțională în accesarea fondurilor europene post-aderare (prin Programul Operațional Regional). Consiliul Județean Cluj a schimbat radical strategia: s-a trecut de la logica „cârpelilor” succesive la proiecte de modernizare integrală, de la fundația drumului și până la straturile de uzură.
A fost perioada în care s-au pus bazele unor culoare rutiere strategice. Cel mai bun exemplu este Traseul Regional Transilvania Nord, un proiect mamut care a început să lege județul Cluj de rețelele vecine din Bihor, Sălaj și Mureș. Tot acum, digitalizarea a intrat în infrastructură, fiind introduse primele sisteme de monitorizare a traficului și cântărire din mers pentru a proteja asfaltul proaspăt turnat de camioanele supraîncărcate.
| Indicator de evoluție (DJ Cluj) | Anul 2001 | Anul 2011 | Anul 2021 | Anul 2026 |
| Procent de drumuri asfaltate | Sub 40% (restul pietruire/pământ) | ~60% (extinderea covoarelor asfaltice) | ~85% (modernizări structurale de amploare) | Peste 96% (rețea modernizată integral) |
| Sursă principală de finanțare | Buget de stat, credite locale interne. | Buget local + primele axe de fonduri structurale UE. | Programe POR (UE), fonduri guvernamentale (PNDL). | Fonduri Europene (PR NV), PNRR, bugete publice-private. |
| Standarde de siguranță | Semnalizare rudimentară, parapeți din lemn sau lipsă. | Marcaje clasice, parapeți metalici în zonele periculoase. | Marcaje reflectorizante, ziduri de sprijin, consolidări de versanți. | Marcaje termoplastice, insule de calmare, management digital. |
3. Anii 2020: „Autostrăzile rurale” și conectarea nodurilor economice
Intrarea în actualul deceniu a adus o rafinare a investițiilor rutiere. Dincolo de simpla turnare a covorului asfaltic, proiectele din ultimii ani au transformat drumurile județene în adevărate „autostrăzi rurale”. Lucrările complexe au inclus lărgirea căilor de rulare, consolidarea podurilor istorice, amenajarea de trotuare în interiorul satelor, piste securizate pentru biciclete și sisteme moderne de colectare a apelor pluviale pentru a preveni inundațiile.
O atenție deosebită a fost acordată drumurilor care asigură accesul către obiectivele turistice majore și nodurile economice:
| Culoar rutier / Drum județean | Specificul transformării (2001–2026) | Impactul socio-economic actual |
| Axa Apuseni (DJ 764B / DJ 108K) | De la drumuri forestiere sau distruse, la șosele montane spectaculoase. | Explozie a turismului în zona Valea Drăganului – Stâna de Vale; conectare directă cu jud. Bihor. |
| Culoarul Gilău – Mărișel (DJ 107P) | Modernizare completă în regim montan, cu consolidări masive de versanți. | Securizarea accesului către stațiunile montane; facilitarea transportului pentru producători. |
| Axa Someș – Câmpia Transilvaniei | Asfaltare integrală a drumurilor care leagă comunele agricole. | Revitalizarea agriculturii locale; reducerea timpului de navetă spre Dej și Cluj-Napoca. |
| Conexiunile Tetarom / Parcuri Logistice | Drumuri ranforsate pentru trafic greu, lărgite la profile extinse. | Atragerea de mari corporații industriale prin conectarea directă la Autostrada A3 și E85. |
4. Provocările prezentului: alunecările de teren și traficul metropolitan
La un sfert de secol de la startul marii asfaltări, provocările administratorilor de drumuri din Cluj s-au schimbat structural. Cea mai mare problemă nu mai este lipsa banilor, ci geografia capricioasă a județului. Relieful deluros și muntos, marcat de o instabilitate cronică a solului, generează uneori alunecări de teren care rup porțiuni de drum proaspăt modernizate (așa cum s-a întâmplat de-a lungul anilor în zone precum Someșu Rece sau pe dealurile din nordul județului). Consolidarea acestor versanți necesită soluții tehnice de inginerie grea – piloni forați la adâncimi mari și ziduri de sprijin masive – care multiplică costurile per kilometru.
O altă provocare majoră o reprezintă explozia demografică din zona metropolitană Cluj-Napoca (Florești, Apahida, Baciu, Chinteni). Drumurile județene care traversează aceste comune s-au transformat, de fapt, în artere urbane ultra-aglomerate. Gestionarea traficului de navetă, lărgirea la patru benzi acolo unde spațiul o permite și crearea de rute ocolitoare (centuri metropolitane secundare) reprezintă testul de maturitate al administrației actuale.
Drumul ca motor al demnității rurale
Evoluția rețelei de drumuri județene din Cluj în ultimii 25 de ani reprezintă una dintre cele mai clare dovezi de progres palpabil din interiorul comunității. Ștergerea decalajelor dintre sat și oraș a început, în mod obligatoriu, de la infrastructură. Trecerea de la izolarea și noroaiele anului 2001 la rețeaua europeană, sigură și integrată din anul 2026 a salvat sute de comunități clujene de la depopulare și abandon economic.
Păstrarea acestor standarde prin lucrări constante de întreținere și adaptarea rapidă a șoselelor la noile provocări climatice și de trafic vor decide dacă județul Cluj își va menține poziția de lider de performanță în infrastructura regională a României moderne.
Spectacol gratuit susținut de Gașca Zurli, duminică, la Iulius Mall Cluj
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
