Sănătatea publică și protecția grupurilor vulnerabile nu pot fi obținute doar prin măsuri radicale de închidere sau interzicere a sălilor fizice de jocuri de noroc, avertizează Asociația Română pentru Studiul Jocurilor de Noroc (RASG), condusă de psih. dr. Ramona Lupu. Potrivit unei analize de specialitate realizate de asociație, o interdicție totală generează un efect de migrare masivă a jucătorilor către platformele online sau către zone nereglementate.
În contextul dezbaterilor privind reglementarea jocurilor de noroc și propunerile de creștere a vârstei minime de la 18 la 21 de ani în România (prevăzute pentru perioada 2025–2026), RASG a analizat argumentele „Pro” și „Contra” referitoare la deciziile autorităților locale și la modelele internaționale de bune practici.
Dilema deciziilor locale: Între protecția socială și riscurile economice
Conform analizei RASG, acordarea de autonomie autorităților locale de a decide închiderea sau restricționarea sălilor de jocuri prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje majore:
-
Argumentele PRO: Oféra o mai bună protecție socială pentru grupurile vulnerabile, permite adaptarea măsurilor la specificul fiecărei comunități și poate genera venituri suplimentare la bugetele locale prin taxe specifice.
-
Argumentele CONTRA: Există riscul apariției „turismului de gambling” (jucătorii se deplasează în localitățile vecine unde jocurile sunt permise), crește presiunea politică și de lobby asupra autorităților locale și se produce un impact economic negativ direct prin pierderea locurilor de muncă și renunțarea la chiriile spațiilor comerciale.
De la joc ocazional la dependență patologică
Expertul RASG, Ramona Lupu, subliniază că parcursul unui persoane nu este liniar și poate evolua de la non-jucător / jucător aflat la risc sau jucător de amuzament, la jucător problemă și, în final, la jucător patologic de noroc. Din acest motiv, simpla închidere a locațiilor fizice nu rezolvă cauza psihologică a dependenței, ci doar mută problema în mediul virtual.
Ce alternative și soluții propune RASG?
Pentru a preveni dependența și a asigura un control real asupra pieței fără a alimenta piața ilegală, RASG propune un pachet de 6 măsuri concrete:
-
Strict control al vârstei și sprijinirea tendinței de creștere a limitei la 21 de ani pentru protejarea tinerilor (18-21 ani), o categorie extrem de vulnerabilă. Un studiu realizat în Canada arată că creșterea vârstaei de la 18 la 21 de ani scade de 8 ori riscul dezvoltării jocului patologic.
-
Programe intensive de prevenție și educare privind deciziile asumate, cu scopul de a clarifica populației ce reprezintă și ce nu reprezintă cu adevărat jocurile de noroc.
-
Relocarea spațiilor fizice în zone greu accesibile sau la distanță sigură de comunitățile și segmentele vulnerabile (școli, comunități defavorizate).
-
Restricționarea severă până la eliminare a reclamei și publicității agresive la jocurile de noroc.
-
Reglementarea strictă a mediului online, în special blocarea accesului facil al minorilor pe platformele digitale.
-
Studierea științifică a factorilor care favorizează dezvoltarea dependenței și implementarea de mecanisme naționale de auto-excludere.
Modelele internaționale: Ce funcționează la nivel global?
Raportul RASG arată că vârsta de 18 ani rămâne standardul global, însă tendința internațională pentru 2025–2026 este de creștere la 21 de ani și de înspăsprire a controalelor:
-
Modele de succes (Macau, Canada, Polonia): Combină un control instituțional puternic, verificarea obligatorie a identității, sisteme de auto-excludere centralizate și restrângerea numărului de licențe.
-
Modele mai puțin eficiente (SUA, Australia): Fragmentarea legislativă din SUA sau interdicțiile rigide din Australia au condus fie la reglementări inconsistente, fie la explozia unei piețe ilegale online masive.
„Eficiența reglementării nu depinde exclusiv de limita de vârstă sau de interzicerea spațiilor, ci de capacitatea statului de a asigura verificarea riguroasă a identității, limitarea reclamei și protecția activă a jucătorilor atât offline, cât și online”, se arată în concluziile analizei RASG.
VEZI ȘI:
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
