Cluj-Napoca, gata pentru ediția jubiliară a TIFF25

Cel mai important festival de film din România, TIFF, a ajuns la o ediție jubiliară, cu numărul 25. Această ediție va aduce în fața clujenilor o serie de mari personalități ale cinematografiei mondiale, precum actorul irlandez Aidan Gillen, faimos pentru rolurile sale din Game of Thrones sau Peaky Blinders, dar și regizori precum Cristian Mungiu, recent laureat la Cannes, sau Corneliu Porumboiu, care va avea parte de o retrospectivă specială, potrivit Radio România Actualități.

Ediția din acest an a TIFF va începe în seara de 12 iunie. În cinematograful în aer liber amenajat în Piața Unirii, va fi proiectat un extras din documentarul ”Nadia”. Este vorba de un documentar despre cea mai mare gimnastă din istorie, Nadia Comăneci. Documentarul este regizat chiar de fondatorul TIFF, Tudor Giurgiu, care a anunțat că marea sportivă va fi și ea prezentă la ceremonia de deschidere, potrivit ClujToday.ro.

În acest an, la TIFF, accentul va cădea pe comedia neagră, spune directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov.

În acest an, publicul clujean va putea viziona 204 filme, din toată lumea, inclusiv din țări precum Uruguay. De asemenea, va exista un focus special pus pe cinematografia olandeză.

TIFF.25 aduce în competiția Zilelor Filmului Românesc 31 de producții locale – 11 lungmetraje (dintre care majoritatea debuturi în ficțiune) și 20 de scurtmetraje, care concurează pentru cele trei premii importante ale secțiunii: Cel mai bun lungmetraj, Cel mai bun debut și Cel mai bun scurtmetraj. Filmele de lungmetraj din competiția ZFR se vor afla și în atenția juriului FIPRESCI, iar cele de scurtmetraj au șansa de a primi recunoașterea juriului Signis. În afara competiției vor fi proiectate atât filme românești remarcate în ultimul an, cât și titluri (inclusiv coproducții cu România) care vor avea premiera mondială sau națională în cadrul festivalului.

Din juriul competiției de lungmetraj ZFR fac parte René Wolf, consultant și fost director de achiziții la Eye Filmmuseum din Amsterdam, Anja Fröhner, head of programming la festivalul de film de la Zürich și producătoarea Marie Balducchi (Agat Films).

Malul vânăt (r. Andreea Borțun)

În Malul vânăt, Andreea Borțun construiește povestea unei mame singure care încearcă să își ofere ei și fiului său adolescent o viață mai bună într-un sat din sudul României. Filmat de-a lungul celor patru anotimpuri și construit la granița dintre ficțiune și observație documentară, filmul surprinde relația tensionată dintre Lavinia și Dani, pe fundalul unei lumi rurale marcate de migrație, sărăcie și lucruri rămase nespuse. Filmul este produs de actorul Sebastian Stan și a fost inclus și în selecția competitivă Smart7.

Cercul (r. Valeriu Andriuță)

Cunoscut pentru rolurile din filmele lui Cristian Mungiu sau Sergei Loznitsa, Valeriu Andriuță debutează ca regizor de lungmetraj cu Cercul, un thriller cu accente polițiste plasat într-un sat izolat din Republica Moldova. Filmul urmărește un tânăr investigator trimis să cerceteze ceea ce pare a fi un banal accident de vânătoare, însă discuțiile cu localnicii și detaliile contradictorii descoperite pe parcurs transformă ancheta într-o cursă dramatică pentru adevăr.

Atât de familiar (r. Rachel Taparjan)

Selecționat în competiția internațională a festivalului CPH:DOX, Atât de familiar explorează relația fragilă dintre memorie, familie și apartenență. În debutul său în lungmetraj documentar, autoarea britanică de origine română Rachel Taparjan pleacă la drum ajutând o tânără să-și găsească mama biologică și sfârșește prin a călători în propriul trecut de familie, care revelevează traume vechi care se cer vindecate.

Dus-întors (r. Cristian Bota)

Actorul Cristian Bota semnează scenariul și regia și joacă alături de Adrian Titieni în Dus-întors, o poveste despre relația fragilă și contondentă dintre un tată și fiul său adolescent aflați într-o scurtă călătorie în străinătate, în încercarea de a depăși crizele impulsive de personalitate, tensiuni mocnite și frustrări dureroase.

Pionul lui Lenin (r. Dragoș Turea)

La granița dintre documentar și ficțiune, Pionul lui Lenin beneficiază de verva, determinarea și carisma uriașă a actorului Sergiu Voloc, care-și face un scop în viață din eliminarea statuilor lui Lenin. Filmul lui Turea explorează, cu ironie și melancolie, felul în care trecutul sovietic continuă să influențeze prezentul orientat spre Vest al Republicii Moldova.

Y (r. Maria Popistașu, Alex Baciu)

Revelația centrală din Y scoate treptat la suprafață întrebări despre responsabilitate și moștenire morală. După moartea Ilenei, o avocată care și-a construit averea prin gestionarea de dosare de adopții internaționale în anii 1990, Olga începe să descopere fisuri într-o istorie de familie aparent confortabilă. Y a avut premiera mondială la Varșovia și merge, cu cinism și ironie, pe linia fină dintre principii și privilegii.

Principiul incertitudinii (r. Sebastian Bădărău)

Cu armele cinemaului independent 100%, Sebastian Bădărău imaginează în Principiul incertitudinii o lume în care granița dintre real și posibil devine tot mai instabilă. Între experiment științific și thriller existențial, filmul descrie, cu spirit ludic și o dezinvoltură aproape punk, consecințele unei descoperiri care schimbă radical felul în care personajele se raportează la timp, adevăr, sentimente și propriile alegeri.

Nu mă lăsa să mor (r. Andrei Epure)

Prezentat în premieră internațională la festivalul de la Locarno, Nu mă lăsa să mor e despre încercările unei femei (Cosmina Stratan) de a organiza înmormântarea vecinei sale (Elina Löwensohn), găsită moartă în fața blocului în care locuia. Pornind de la această dispariție, filmul vorbește despre singurătate și fragilitatea relațiilor umane și urmează un traseu straniu prin meandrele birocrației, într-o atmosferă poetic-lugubră și misterioasă îmbibată de absurd.

Dinți de lapte (r. Mihai Mincan)

În Dinți de lapte, prezentat în premieră mondială la Veneția, în secțiunea Orizzonti, Mihai Mincan explorează – cu remarcabilă senzorialitate și o atenție aproape maniacală la detalii – lumea copilăriei printr-o poveste tensionată și neliniștitoare despre dispariția inexplicabilă a unei fetițe în ultimele luni de comunism.

Un loc sigur (r. Cecilia Ștefănescu)

Debutul în regie de lungmetraj al scriitoarei și scenaristei Cecilia Ștefănescu prezintă un grup de prieteni aflați într-o vacanță pe litoralul bulgăresc, unde dinamica aparent relaxată începe treptat să se fisureze o dată cu apariția unui necunoscut și dispariția unui copil. Filmul transformă, aproape pe nesimțite, un spațiu familiar și intim într-un teren mișcător, infiltrat de anxietate.

Catane (r. Ioana Mischie)

Inspirat dintr-un caz real, Catane reconstituie savuros povestea anecdotică a unui sat în care localnicii au găsit o metodă absurdă, dar ingenioasă, de a evita taxele – asta până când apar inspectorii veniți să cerceteze anomaliile din sistem. Debutul în lungmetraj al Ioanei Mischie a fost recompensat la Premiile Gopo cu trofeele pentru debut și imagine.

TIFF.25 vine și cu o selecție consistentă de filme românești recente sau coproducții cu România și în afara competiției. Printre ele se numără Sorella di Clausura, comedia romantico-absurdă regizată de Ivana Mladenović, dar și cele mai noi filme ale lui Radu Jude – Dracula, scurtmetrajul Plan contraplan și Jurnalul unei cameriste; acesta din urmă ajunge la Cluj direct de la Cannes. Publicul va putea vedea în premieră cele două filme de lungmetraj care ne-au reprezentat la Berlin: De capul nostru (r. Tudor Jurgiu) și Atlasul universului (r. Paul Negoescu), inclus cu o proiecție și în programul de filme pentru copii miniTIFF, dar și noua comedie a lui Tudor Giurgiu lansată la Rotterdam, 3 zile în septembrie, arătată în deschiderea festivalului împreună cu un fragment work in progress din documentarul NADIA. Programul ZFR e completat de drama experimentală cu nuanțe de thriller psihologic Piatră foarfecă hârtie (r. Adrian Sitaru), premiată la Tallinn pentru cea mai bună regie, și spectaculosul documentar Delta sălbatică (r. Dan Dinu), creat de aceeași echipă responsabilă și pentru hitul de box-office România sălbatică.

TIFF.25 va mai include atât aniversarea a 25 de ani de la premiera cu Marfa și banii (r. Cristi Puiu), dar și o retrospectivă completă Corneliu Porumboiu, unul dintre cineaștii români cel mai strâns legați de istoria festivalului. Dublu câștigător al Trofeului Transilvania, Corneliu Porumboiu va fi recompensat în acest an cu Trofeul ediției aniversare TIFF.25 și va participa la un masterclass deschis atât publicului, cât și profesioniștilor din industrie.

Lista completă a filmelor din Zilele Filmului Românesc:

Zilele Filmului Românesc – Competiție

Lungmetraje

Nu mă lăsa să mor (r. Andrei Epure)
Un loc sigur (r. Cecilia Ștefănescu)
Malul vânăt (r. Andreea Borțun)
Y (r. Maria Popistașu, Alex Baciu)
Principiul incertitudinii (r. Sebastian Bădărău)
Cercul (r. Valeriu Andriuță)
Dinți de lapte (r. Mihai Mincan)
Catane (r. Ioana Mischie)
Dus-întors (r. Cristi Bota)
Pionul lui Lenin (r. Dragoș Turea)
Atât de familiar (r. Rachel Taparjan)

Scurtmetraje

Vin americanii! (r. Valentin-Rareș Fogoroș)
10 mai 1945 (r. Alberto Androne)
Cherry Master (r. Cosmin Nicolae)
Tangent (r. Cristi Păun)
Bittersuite (r. Iris Reșit)
Lichior de mentă (r. Vlăduț Iosef)
Frunză (r. Horațiu Carpiuc)
Viitorul ți-l faci cu mâna ta, dar de ce să nu îl lași pe mâna unor specialiști? (r. Alexandra Schinteie)
Praf (r. Elena Butică)
Memory Pills (r. Teodora Mihăilă, Agata Olteanu)
Margini (r. Roberta Șerban)
Cristina a fost foarte cuminte (r. Alin Boeru)
Dumnezeu, mama și eu (r. Ana Pop)
Blessed (r. Voicu Mureșanu)
Geese-y Does It! (r. Alina Rusu)
Atunci când suntem împreună (r. Alexia Drăgan)
Marea finală (r. Rareș Roșca)
Vizita (r. Elias Ferchin Musuret)
Heaven, Be My Judge (r. Octavian Șaramet)
Căpitane de județ (r. Dan Panaet)

În afara competiției

Lungmetraje

Sorella di Clausura (r. Ivana Mladenović)
De capul nostru (r. Tudor Jurgiu)
Dracula (r. Radu Jude)
Piatră foarfecă hârtie (r. Adrian Sitaru)
3 zile în septembrie (r. Tudor Giurgiu)
Atlasul universului (r. Paul Negoescu)
Jurnalul unei cameriste (r. Radu Jude)
Delta sălbatică (r. Dan Dinu)

Scurtmetraje

Plan contraplan (r. Radu Jude, Adrian Cioflâncă)
Index (r. Radu Muntean)
Cum am învățat să nu mă omor (r. Norbert Boda)
Tu știi cine sunt eu? (r. Andreea Păduraru Hristescu)
Ursitoare SRL. (r. Matei Preda)
Tanti Lica Cocoșata (r. Paul-Răzvan Macovei)
Someday, a Child (r. Osta Marie-Rose)
Canapeaua (r. Enxhi Rista)
Blue Hour (r. Mircea Băluță, Eduard Burghelea)

Cum a cucerit Aidan Gillene Hollywood-ul

Există actori care luminează ecranul cu un zâmbet și actori care îl cuceresc transformând tăcerea într-o armă tactică. Aidan Gillen aparține definitiv celei de-a doua categorii. Născut în Dublin și înarmat cu un magnetism hipnotic, irlandezul a reușit o performanță rară în industria spectacolului: a devenit unul dintre cele mai recognoscibile chipuri ale televiziunii moderne și a rămas, în același timp, un mister total pentru publicul larg.

De la străzile dure din Baltimore și până în iarna eternă din Westeros, Aidan Gillen a transformat ambiția, duplicitatea și vulnerabilitatea ascunsă în adevărate opere de artă.

De la Dublin la reinventarea „băiatului rău”

Cariera lui Aidan Gillen nu a fost un succes peste noapte, ci o construcție metodică. Începuturile sale în teatru, la Dublin, și ulterior mutarea la Londra, i-au șlefuit abilitatea de a juca personaje complexe, adesea aflate la granița moralității.

Primul său impact major asupra culturii pop a venit cu rolul lui Stuart Alan Jones în revoluționarul serial britanic Queer as Folk (1999). Însă adevărata consacrare americană a fost marcată de mutarea pe grila HBO în The Wire, unde l-a interpretat pe politicianul ambițios Tommy Carcetti.

Cele mai importante roluri din carieră

Fenomenul „Littlefinger”: Un ticălos pe care am adorat să-l urâm

Dacă The Wire i-a adus respectul criticilor, Game of Thrones (Urzeala Tronurilor) l-a transformat într-un fenomen global. Timp de șapte sezoane, Aidan Gillen i-a dat viață lui Petyr Baelish, poreclit „Degețel”.

Într-o lume plină de dragoni și războinici gigantici, Baelish a fost cel mai periculos prădător din Westeros folosind doar două arme: informația și șoapta. Gillen a adoptat o interpretare aproape șerpească – o postură umerilor ușor înclinată, un zâmbet asimetric și o voce caldă, dar calculată, livrând replici care au definit întreaga filozofie a serialului: „Haosul nu este o groapă. Haosul este o scară.”

Recunoașterea industriei: premii și nominalizări

De-a lungul a peste trei decenii de activitate, Aidan Gillen nu a fost doar favoritul publicului, ci și un răsfățat al criticilor de specialitate și a adunat trofee importante atât în teatru (inclusiv pe Broadway), cât și în televiziune.

Palmaresul principal

Enigma din spatele actorului

Ceea ce îl face pe Aidan Gillen cu adevărat fascinant în peisajul actual media este refuzul său sistemic de a juca jocul celebrității. Într-o eră a supraexpunerii pe rețelele sociale, Aidan Gillen este o prezență discretă, aproape invizibilă în afara covorului roșu. Interviurile sale sunt rare, concentrate aproape exclusiv pe meșteșugul actoricesc, nu pe viața privată.

Aidan Gillen rămâne unul dintre cei mai căutați și respectați actori de compoziție ai generației sale. Fie că joacă un tată îndurerat, un politician corupt sau un lord al manipulării, el aduce pe ecran o intensitate liniștită care refuză să fie ignorată. El nu are nevoie să strige pentru a se face auzit; e de ajuns să șoptească, iar lumea întreagă se oprește să-l asculte.

Zilele Clujului, program 22 mai: Delia, Vița de Vie, spectacol cu drone și sute de evenimente

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos: