Cum au salvat fondurile europene economia României în 2025

Economia României a fost, efectiv, salvată anul trecut de fondurile europene. În a doua jumătate a anului trecut, rata de absorbție a banilor europeni a crescut spectaculos. În medie, din fondurile de coeziune alocate de autoritățile de la Bruxelles, România a încasat, în medie, 450 de milioane de euro pe lună. Astfel, dacă până în iunie 2025, România absorbise doar 2,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune, adică doar 9,9 la sută din suma totală alocată, în ultimele șase luni, economia românească a atras 2,3 miliarde de euro, iar rata de absorbție a crescut la 20,4 la sută, potrivit ClujToday.ro.

Informațiile au fost publicate de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citat de Mediafax.

Practic, fără fondurile europene, economia României ar fi intrat într-o criză severă. Planurile autorităților române sunt să utilizeze banii europeni și în 2026 pentru a relansa economia. Pentru fondurile de coeziune, ținta este absorbția a 5 miliarde de euro. La nivel național, Guvernul speră să atragă 15 miliarde de euro. Cele mai multe astfel de fonduri ar urma să provină din PNRR, în condițiile în care proiectele finanțate prin acest program special trebuie absorbite cel târziu până la finalul verii. Însă această oportunitate include și un risc substanțial: toate proiectele finanțate prin PNRR care nu vor fi finalizate până în 31 august vor fi decontate strict din bugetul de stat. Suma totală a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană prin PNRR care trebuie finalizate până la finalul verii este de 11 miliarde de euro.

Astfel, România intră în 2026 sub semnul unei presiuni fără precedent: este ultimul an „plin” în care mai pot fi decontate lucrări masive prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și anul în care motorul investițiilor din fondurile structurale (2021-2027) trebuie să funcționeze la turație maximă. Cu o țintă ambițioasă de 15 miliarde de euro stabilită de Guvern pentru acest an, economia românească se află într-o cursă contra-cronometru pentru a transforma promisiunile de pe hârtie în infrastructură reală.

Prioritățile pentru 2026:

• Autostrada Moldovei (A7): Tronsoane cheie trebuie recepționate în acest an pentru a nu pierde finanțarea.

• Sănătate: Construcția celor 27 de spitale sau aripi noi finanțate prin PNRR se află în faza critică de instalare a dotărilor medicale.

• Digitalizarea ANAF: Un jalon esențial pentru reducerea evaziunii fiscale și condiție pentru eliberarea tranșelor de plată numărul 4 și 5.

Analiza pe programe: Unde se mișcă lucrurile?

În timp ce infrastructura mare (Programul Transport) atrage sume record, alte sectoare încă recuperează decalajele.

Jurnaliștii și analiștii economici avertizează însă că „baia de bani” vine cu riscuri. Inflația în sectorul construcțiilor rămâne peste media economiei, iar penuria de forță de muncă calificată a forțat firmele de construcții să aducă mii de muncitori din afara UE (în special din Asia) pentru a onora contractele finanțate de Bruxelles.

Cum stă Clujul

Cu proiecte ce variază de la infrastructură subterană mamut la digitalizarea școlilor din sate uitate de munte, Clujul a reușit să contracteze fonduri prin PNRR ce depășesc 1,5 miliarde de euro și a devenit lider național la capitolul investiții per capita. Însă unele dintre proiecte au eșuat, iar altele sunt în întârziere.

Cel mai mare pariu din istoria post-decembristă a orașului, metroul, trebuia să fie finanțat parțial prin PNRR. Finanțarea prin PNRR de aproximativ 300 de milioane de euro pentru faza inițială a fost motorul care a pus în mișcare cârtițele mecanizate (TBM) care forează acum sub cartierul Mănăștur. Însă finanțarea prin PNRR a fost pierdută. Declarațiile politicienilor care spun că metroul va fi finanțat din alte fonduri nu pot să mascheze eșecul de proporții.

În paralel, electrificarea și modernizarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, un proiect de peste 1,8 miliarde de lei din PNRR, înregistrează întârzieri serioase pe unele segmente. Nimeni nu știe dacă acest proiect va fi gata la timp sau nu.

Proiectele mai mici au fost mai de succes. În 2026, peste 80 de unități de învățământ din județul Cluj funcționează cu dotări complete finanțate prin componenta „România Educată”.

• Smart Labs: În municipii precum Gherla, Dej și Turda, liceele au fost dotate cu laboratoare inteligente (imprimante 3D, scanere și roboți educaționali).

• Microbuze electrice: Consiliul Județean Cluj a finalizat recepția flotei de microbuze verzi, asigurând transportul a mii de elevi din zonele rurale către centrele școlare, eliminând emisiile de CO2 la nivel local. Însă achiziția de microbuze electrice în întreaga țară a stârnit un scandal de proporții. Există suspiciuni că, în unele județe, precum Iașiul, prețul de achiziție al microbuzelor a fost umflat considerabil. Pentru județul Cluj, prețurile de achiziție au fost sensibil mai mici, chiar dacă dotările sunt asemănătoare.

Cotidianul The Times recomandă Via Transilvanica drept destinație turistică de excelență

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos: