Ziua de 1 Decembrie este ziua Marii Uniri. După căderea comunismului, această zi a fost declarată drept Zi Națională, pentru că autoritățile instalate atunci au dorit să evite revenirea la sărbătorirea zilei de 10 Mai, care se confunda cu tradiția regală a României. Era perioada în care autoritățile neocomuniste îi interziceau Regelui Mihai, nepotul Regelui Ferdinand I, să revină în țară pentru a se ruga la mormântul Regelui Unirii.
Atunci, autoritățile de la București au invocat faptul că România s-ar fi aflat în pericol de destrămare. Însă, deși au apelat la simbolul Unirii, politicienii de atunci nu au făcut nimic pentru a promova o posibilă Unire a Basarabiei cu România.
Din acest punct de vedere, anul 1990, a fost unul ratat. La fel, autoritățile au ratat șansa de a organiza o sărbătorire demnă a Centenarului Marii Uniri. O altă șansă pierdută a fost aceea de a deschide un dialog sincer cu maghiarii, după modelul dialogului dintre Germania și Franța, vechii inamici din 1918 și aliații de azi. Maghiarii din România au suficiente drepturi, dar nu se pot bucura de 1 Decembrie. Însă acest lucru nu înseamnă că nu putem învăța cu toții cum să ne respectăm și să ne prețuim mai mult unii pe alții, spune istoricul Leonard Horvath, de origine maghiară, în cadrul emisiunii România Via Cluj, moderată de la Claudiu Pădurean.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
