Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai a găzduit o dezbatere pe tema viitorului buget multianual al Uniunii Europene. Evenimentul a fost organizat și moderat de deputatul PNL, Ovidiu Cîmpean.
La dezbatere au participat membrii ai Parlamentelor de la Bruxelles și de la București, precum europarlamentarul Daniel Buda, reprezentanți ai Guvernului, inclusiv secretarul de stat Clara Staicu de la Ministerul Afacerilor Externe sau Nicolae Toderaș, director în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și lideri ai autorităților locale, inclusiv primarul Clujului, Emil Boc, precum și experți din mediul universitar. Este vorba de decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Răzvan Mustață, și de decanul Facultății de Studii Europene, Adrian Corpădean.
Concluzia generală a dezbaterii este că noul buget european, pentru perioada 2028 – 2034, este radical diferit de bugetele de până acum. România are prevăzute 60 de miliarde de euro în viitorul buget european, însă trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a le primi. Sau, altfel spus, în loc să deconteze facturi, statele membre vor trebui să deconteze jaloane și rezultate. Practic, este vorba de modelul deja testat prin PNRR.
Acest buget reprezintă o încercare de a stimula competitivitatea și de a da un răspuns european transformărilor profunde prin care trece lumea, a spus decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Răzvan Mustață.
Noul model de buget stârnește și îngrijorare. Există riscul fragmentării unor politici europene importante, precum cea legată de agricultură și de coeziune în beneficiul statelor naționale. Până acum, aceste două politici erau unitare la nivel european.
De asemenea, există riscul recentralizării în capitalele naționale a unor programe europene care au funcționat foarte bine în regiunile europene, spune primarul Clujului, Emil Boc, care este și membru în Comitetul European al Regiunilor.
În cei 18 ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, economia românească a crescut semnificativ, tocmai datorită fondurilor europene. România a absorbit peste 106 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comun cu 32 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent.
Discuțiile preliminare pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 conturează o schimbare radicală de paradigmă. Dacă bugetele anterioare au fost pilonii dezvoltării regionale și ai subvențiilor agricole, viitorul exercițiu financiar este forțat să integreze trei variabile explozive: apărarea comună, extinderea către Est (Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest) și rambursarea datoriei masive contractate prin programul NextGenerationEU.
Pilonii strategici: Unde vor merge banii europeni?
Comisia Europeană propune o simplificare a structurii bugetare prin trecerea de la sute de programe mici la câteva „fonduri-umbrelă” orientate spre rezultate imediate.
|
Pilon bugetar |
Prioritate strategică |
Estimare pondere (%) |
|
Apărare și securitate |
Crearea unui scut european și industrie militară comună. |
15 % |
|
Reziliență tehnologică |
Independența în materie de cipuri, AI și baterii. |
20 % |
|
Tranziție verde 2.0 |
Infrastructură de hidrogen și energie nucleară modulară. |
25 % |
|
Coeziune și agricultură |
Sprijin pentru regiuni, dar cu condiționări stricte de reformă. |
30 % |
|
Extindere și vecinătate |
Integrarea treptată a noilor state membre. |
10 % |
Dilema extinderii: Costul integrării Ucrainei
Extinderea Uniunii Europene către 30+ state membre reprezintă cea mai mare provocare pentru statele care sunt în prezent „beneficiari neți” (precum România sau Polonia). Intrarea Ucrainei, o supraputere agricolă, ar putea transforma actualele subvenții din Politica Agricolă Comună (PAC) într-un model nesustenabil în absența unei reforme profunde.
|
Impactul extinderii |
Situația actuală |
Previziune 2028-2034 |
|
Statutul statelor membre |
Multe state din Est sunt beneficiari neți. |
Majoritatea statelor actuale ar putea deveni „plătitori neți”. |
|
Politica agricolă |
Subvenții directe per hectar. |
Trecere spre subvenții bazate pe servicii ecosistemice. |
|
Fonduri de coeziune |
Focus pe infrastructură rutieră/feroviară. |
Focus pe digitalizare și reziliență energetică. |
Noile resurse proprii: Cine plătește factura?
Pentru a evita tăierile masive din programele populare (Erasmus+, Orizont Europa), Bruxelles-ul caută noi surse de venit care să nu depindă direct de contribuțiile naționale ale statelor membre.
- Taxa pe tranzacțiile financiare: O propunere recurentă care ar putea genera zeci de miliarde de euro.
- Mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM): Venituri colectate din importurile cu amprentă mare de carbon.
- Taxa pe profiturile multinaționalelor: O cotă parte din impozitul minim global reținut la nivel european.
Provocările politice: „Cei zgârciți” vs. „Cei ambițioși”
Negocierile vor fi marcate de vechea falie dintre statele nordice (care solicită un buget mai mic și eficient) și cele sudice și estice (care solicită menținerea solidarității prin coeziune). În plus, rambursarea dobânzilor pentru împrumuturile luate în timpul pandemiei pune o presiune suplimentară de aproximativ 15-20 miliarde de euro pe an asupra bugetului.
Notă centrală: În 2028-2034, UE va introduce probabil „condiționalitatea unică”: accesul la fonduri va fi legat nu doar de statul de drept, ci și de implementarea unor reforme economice specifice, similare modelului utilizat în PNRR.
Stadion nou de 64 de milioane de euro în Hunedoara: arena actuală va fi demolată
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
