G.M. Tamás si-a exprimat intr-un interviu acordat Via Cluj TV ingrijorarea cu privire la “Legea sclaviei” care i-a scos in strada pe unguri impotriva Guvernului Orban. De ce e relevant subiectul pentru noi? Este, câtă vreme la ora 19 veți vedea încă lumini aprinse la sediul multinaționalelor din orașele românești. Ungaria incepe sa se confrunte, precum Romania, cu fenomenul migratiei, astfel incat forta de munca ramasa acasa este nevoita sa munceasca mai mult, spune domnul Tamás.
Noua lege a muncii permite angajatorilor din Ungaria să solicite până la 400 de ore suplimentare de muncă pe an, fata de 250 de ore pana acum. Presedintele Ungariei, un aliat al lui Orban, da asigurari ca legea sclaviei ”nu diminuează” drepturile muncitorilor, pentru ca orele suplimentare sunt legate de consimţământul scris prealabil al angajatilor. G.M. TAMÁS spune insa ca angajatorul poate face concedieri daca personalul refuza orele suplimentare.
Legea sclaviei aduce in prim plan una dintre problemele clasice ale epocii moderne: valoarea muncii si valoarea unuei vieti libere, fara constrangeri tehnologice, fara ierarhii la fiecare loc de munca, spune G.M. Tamás. Ca si in Ungaria, si in Romania si in multe alta tari europene tanara generatie isi petrece viata in birou. 16 sau 18 ore la serviciu nu sunt raritati, oamenii traiesc o viata de masini, de roboti, cu consecinte psihologice si sociale intolerabile, spune G.M. Tamás.
El propune o alternativa la actuala paradigma socio-economica pentru ca oamenii sa recastige cele mai de pret bunuri: libertatea si fericirea. Urmareste emisiunea pentru a afla la ce solutii se gandeste G.M. Tamás.
Repere biografice
G. M. Tamás s-a născut în 1948 la Cluj. A absolvit Universitatea Babes-Bolyai si a muncit ca redactor la un saptamanal literar din oras. In 1978, la varsta de 30 de ani, după mai multe conflicte cu Securitatea din cauza opiniilor sale politice, a fost retrogradat din pozitia de redactor la cea de corector.
I s-a pus in vedere sa paraseasca tara. A emigrat alaturi de sotia sa in Ungaria lui Kadár, un regim considerat mai tolerant decat cel al lui Ceausescu.
Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, dar fot cdoi ani mai tarziu. Scrierile si protestele sale n-au putut fi tolerate nici de unguri. A fost somer apoi, timp de 9 ani.
Dar un somer celebru pentru dizidenta sa. Imediat dupa 89, a fost ales parlamentar din partea Partidului Liberal. In 1994, a renuntat deceptionat la cariera politica si s-a dedicat scrisului.
A fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Ungare de Stiinte (1991-1995). A tinut cursuri si a facut cercetari la universitatile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center – Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest.
A publicat numeroase eseuri, studii si articole in periodice si antologii. Scrierile sale au fost traduse in 14 limbi.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
