Irineu Darău: România are șansa de a deveni jucător în domeniul microelectronicii

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a participat la lansarea programului de cercetare și producție în domeniul microelectronicii pentru România. Lansarea a avut loc la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

Prin intermediul acestui program, cofinanțat de Uniunea Europeană, autoritățile doresc să stimuleze producția românească în domenii precum microcipurile. Alte domenii de interes sunt cel nuclear, dezvoltarea soluțiile informatice de tip cloud și Inteligența Artificială. Pentru dezvoltarea acestor sectoare, Ministerul Economiei a semnat contracte de finanțare în valoare de 375 de milioane de euro. Este vorba de 23 de contracte. Trei dintre acestea sunt cu companii din domeniul producției industriale, iar 20 sunt cu companii și universități care vor realiza activitatea de cercetare științifică și de transfer tehnologic.

Program lansat la Cluj

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) a lansat oficial programul IPCEI în Microelectronică în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – IPCEI@UTCN. Evenimentul a avut loc vineri, 6 martie, în Aula HUB UTCN, în prezența comunității academice, a reprezentanților autorităților publice centrale și locale, dar și a partenerilor din mediul economic.

Programul IPCEI în Microelectronică, finanțat din PNNR, va consolida poziția României în cursa europeană a microelectronicii și va contribui la competitivitatea tehnologică a țării noastre. Din cele peste 130 de milioane de lei accesate de UTCN, mai bine de jumătate sunt destinate dezvoltării infrastructurii de cercetare.

„Dacă energia este sângele economiei moderne, microelectronica este sistemul nervos al erei digitale și fundația pe care se va construi inteligența artificială de mâine. Tocmai de aceea, programul IPCEI reprezintă pentru noi arhitectura prin care contribuim la consolidarea suveranității tehnologice europene. Prin proiectele EURODRIVES, ASSET-IxC și SENTHICOM, aducem viitorul mai aproape: proiectăm aici, în regiunea de Nord-Vest, componentele critice care vor defini siguranța, mobilitatea și industria europeană a următoarelor decenii”, a afirmat prof. dr. ing. Vasile Țopa, rector al Universității Tehnice din Cluj-Napoca în deschiderea evenimentului.

Alături de reprezentanții mediului academic, la eveniment au luat parte Irineu Darău, ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, secretarul de stat Viorel Băltărețu, excelența Sa, Wiebke Oeser, consul al Republicii Federale Germania în Sibiu, Sorin Ștefan Decă, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Florentin Cotorobai, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Regională, Inovare, Digitalizare din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Maria Forna, prefect al județului Cluj.

IPCEI@UTCN va reconfirma Transilvania ca hub al inovației de vârf, prin extinderea activităților de cercetare-dezvoltare și atragerea de investiții. Prin acest program se va forma o nouă generație de specialiști – peste 40 de cadre didactice și peste 40 de studenți masteranzi și doctoranzi vor participa în calitate de cercetători și vor colabora cu industria utilizând aparatură și tehnologii de ultimă generație.

„Vorbim public foarte mult de lucruri care sunt la modă și pe care le folosim ca utilizatori, dar vorbim mult mai puțin despre infrastructura care trebuie să existe în spate: infrastructura de tehnologie, dar și infrastructura de cercetare. Și vă felicit că sunteți în avangarda acestor eforturi. E important că statul român a întâlnit parteneri, precum universitățile și partenerii privați, prin care să poată selecta proiecte viabile și să fie atrase aceste fonduri. Parteneriatul între învățământul universitar și mediul privat este fundamental”, a punctat în discursul său ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.

Programul IPCEI@UTCN reunește trei inițiative strategice de cercetare-dezvoltare în microelectronica românească:

EURODRIVES — UTCN în parteneriat cu Bosch Romania va viza dezvoltarea unor sisteme electronice auto pentru generația următoare de vehicule, cu soluții de reducere a consumului de putere, algoritmi de viziune computerizată pentru percepția mediului și metodologii de proiectare hardware-software.

ASSET IXC — UTCN în parteneriat cu Aumovio Romania se va concentra pe crearea unor traductoare inteligente eficiente energetic și a unui sistem revoluționar Head-Up Display (HUD) care proiectează informații direct pe parbrizul vehiculului.

SENTHICOM — UTCN în parteneriat cu NXP Semiconductors Romania va dezvolta un mediu de modelare eficientă, simulare și validare, precum și aplicații augmentate asociate procesoarelor create de NXP în cadrul IPCEI — primul procesor pentru automotive în tehnologie de 5nm care integrează în siguranță zeci de funcții critice diferite în cadrul vehiculului și cea mai avansată platformă de procesare pentru următoarea generație de soluții de radar 4D.

Prin intermediul proiectelor IPCEI, UTCN își reafirmă rolul de pol regional al cercetării și inovării, care contribuie activ la construirea viitorului digital și industrial al Europei.

Aceste proiecte au loc într-un context mai larg. Într-o cursă contra cronometru pentru independență tehnologică, Uniunea Europeană și-a accelerat în ultimul an strategia de transformare într-o putere globală a semiconductorilor. După decenii de dependență de lanțurile de aprovizionare din Asia și Statele Unite ale Americii, „bătălia pentru nanometri” a devenit prioritatea zero la Bruxelles, care generează un flux de investiții fără precedent care redesenează harta industrială a continentului.

Actul european privind cipurile: de la strategie la realitate industrială

Pilonul central al acestei renașteri este European Chips Act (Regulamentul european privind cipurile), un mecanism ambițios care vizează dublarea cotei de piață a UE în producția mondială de semiconductori — de la sub 10% la 20% până în 2030.

• Mobilizarea capitalului: În 2026, cifrele sunt impresionante. Prin cumularea resurselor de la bugetul UE, ale statelor membre și, mai ales, prin atragerea investițiilor private, pachetul total depășește pragul de 43 de miliarde de euro.

• Securitatea aprovizionării: Obiectivul nu este doar economic, ci și geopolitic. Crizele de aprovizionare din anii trecuți, care au blocat industria auto și cea de electronice, au forțat UE să privească microelectronica drept un element de securitate națională.

Noile „giga-fabrici” ale Europei: o nouă geografie a cipurilor

Investițiile nu mai sunt doar cifre pe hârtie; ele s-au transformat în șantiere masive care integrează tehnologii de ultimă generație, inclusiv noduri de producție sub 5 nanometri.

1. Polul franco-german: Germania și-a consolidat statutul de hub central prin investiții majore în regiunea Dresda (supranumită „Silicon Saxony”), unde giganți precum Intel și TSMC, în parteneriat cu lideri locali, au pus bazele unor unități de producție de ultimă oră.

2. Inovarea în Benelux: Olanda rămâne creierul tehnologic al operațiunii, prin ASML, singura companie din lume capabilă să producă utilajele de litografie ultravioletă extremă (EUV), esențiale pentru cipurile ultra-performante.

3. Emergența Europei de Est: State precum Polonia și România au început să atragă segmente fundamentale din lanțul de valoare, în special în zona de testare, asamblare și design de microcipuri, în contextul în carebeneficiază de forța de muncă înalt calificată.

Investiția în creiere: ecosistemul de cercetare

Spre deosebire de alte regiuni, Uniunea Europeană mizează pe un mix între producția de masă și cercetarea de elită. Organizații precum IMEC din Belgia sau CEA-Leti din Franța primesc finanțări record pentru a dezvolta următoarea generație de tranzistori și cipuri cuantice.

Provocările suveranității: costurile și concurența globală

În ciuda optimismului, drumul nu este lipsit de obstacole. Concurența cu subvențiile masive oferite de SUA prin CHIPS and Science Act și investițiile gigantice ale Chinei creează o presiune constantă pe bugetele europene. Mai mult, costurile ridicate ale energiei pe continent rămân un factor critic pentru fabricile de semiconductori, care sunt mari consumatoare de electricitate.

Elevii români blocați în Dubai după conflictul din Iran sunt aduși înapoi în țară

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos: