Unul dintre cele mai apreciate soiuri românești de struguri este Grasa de Cotnari. Este vorba de un soi care este cultivat în zona viticolă a Iașiului încă din Evul Mediu. Din vechime, specialiștii în vinuri au descoperit că acest soi este înrudit îndeaproape cu celebrul Furmint de Tokaj din Ungaria și au crezut că în zona Cotnariului au fost aduși butași de viță de vie din celebra podgorie din nordul Ungariei. Însă cercetări genetice mai recente au arătat că atât Grasa de Cotnari, cât și Furmintul de Tokaj își au originea în Transilvania.
Există o dispută între istoricii care susțin că prima atestare a Grasei de Cotnari datează de pe vremea voievodului Alexandru cel Bun și cei care susțin ideea că acest soi ar fi fost atestat pe vremea nepotului lui Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare. Însă istoricii sunt unanimi în privința faptului că vinurile de Cotnari s-au bucurat și de bucură de mare apreciere.
Există o mare apreciere pentru Grasa de Cotnari vinificată dulce sau demidulce, ca vin de desert. Și aceasta pentru că există o tehnică aparte de preparare a vinului din acest soi. Unii struguri sunt culeși după ce trec de maturitate și sunt atacați de un mucegai nobil, care stafidește boabele de struguri. Din acești struguri este obținută o pastă dulce. Aceasta este amestecată cu mustul obținut tot din struguri din soiul Grasă de Cotnari, culeși la timpul potrivit. Proporția în care trebuie făcut acest amestec este un kilogram de pastă la trei kilograme de must. Amestecul este lăsat la macerat, iar apoi, prin fermentare, este obținut renumitul vin alb, comparat de unii poeți cu aurul lichid.
Pentru cei care preferă Grasa de Cotnari vinificată sec, există și varianta de a gusta acest soi cupajat cu soiul Fetească Albă.
Vinul bun este întotdeauna mai apreciat dacă este servit alături de o brânză de calitate foarte bună. Așa este brânza maturată produsă de fermierii locali din comuna sălăjeană Sâg. Fabrica de brânză din Sâg a fost dezvoltată în parteneriat cu specialiștii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect al GAL Poarta Transilvaniei.
Foto: Revino.ro
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
