Dr. Ramona Lupu, psiholog, logoped și președintelui REASG (Asociația Română pentru Studierea Jocurilor de Noroc), a explicat ce este jocul patologic de noroc, care sunt semnele și ce pot face persoanele din jurul dependentului de jocuri de noroc, pentru a-l ajuta. Află mai multe și despre programul RESET.
Ce afli dacă te uiți la video:
- Situația din România: Deși nu există o radiografie recentă și exactă a fenomenului la nivel național, datele din trecut indicau o incidență de 2-4% a jocului patologic în rândul tinerilor. În prezent, din cauza vizibilității crescute și a accesibilității, se estimează că procentele au crescut.
- Percepția părinților: Un studiu pilot realizat în Cluj-Napoca pe un eșantion de 147 de părinți relevă că aceștia nu conștientizează pe deplin riscurile jocurilor de noroc la vârste fragede și doar un procent mic primesc sau solicită informații validate științific.
- Ce este jocul patologic: Spre deosebire de jocul de divertisment, cel de noroc implică valoarea banului. Devine patologic atunci când apar simptome precum: absența de la școală/muncă, direcționarea banilor de zi cu zi către jocuri, obsesia legată de joc, împrumuturile și iluzia controlului (minimizarea pierderilor).
- Despre programul RESET: Este un program de prevenție primară și restructurare a cunoștințelor greșite despre jocurile de noroc, adresat unei populații largi (de la clasa a III-a până la studenți de 25 de ani). Programul include webinarii de informare și activități frontale interactive prin intermediul unor software-uri educaționale specifice. De asemenea, în luna octombrie (în jurul Zilei Educației) va fi organizat un eveniment dedicat, care va aborda și problema consumului digital excesiv.
- Beneficiari: Se estimează un număr de 600 de elevi și studenți ca beneficiari direcți, alături de cadre didactice, diriginți și consilieri școlari din județul Cluj.
- Mesajul specialistului: Jocul de noroc nu este doar o simplă distracție. Este vitală amânarea contactului tinerilor cu jocurile de noroc până după vârsta de 25 de ani (când creierul este complet maturizat). Părinții sunt sfătuiți să nu plătească datoriile copiilor care joacă, ci să îi lase să suporte consecințele pentru a învăța din această experiență.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
