Sfinții 40 de Mucenici sunt prăznuiți în fiecare an pe 9 martie, zi în care Biserica amintește sacrificiul celor patruzeci de soldați creștini care și-au dat viața pentru credință în timpul împăratului Liciniu, între anii 308 și 324.
Cine au fost Sfinții 40 de Mucenici
Cei 40 de mucenici proveneau din Capadocia, în Asia Mică, și erau soldați în Legiunea a XII-a Fulminata, staționată în Melitene, Armenia. Legiunea era condusă de guvernatorul Agricola.
După ce împăratul Liciniu a semnat în anul 313, împreună cu Constantin cel Mare, Edictul de la Mediolanum, care acorda libertate religioasă creștinilor, situația s-a schimbat în partea de răsărit a Imperiului Roman. În urma conflictului cu Constantin, Liciniu a început o nouă prigoană împotriva creștinilor.
În armata romană exista obligația ca soldații să aducă jertfe împăratului și zeilor. Cei 40 de militari au refuzat însă să renunțe la credința creștină. Pentru acest gest au fost arestați și întemnițați.
Martiriul celor 40 de soldați
După opt zile de detenție, soldații au fost judecați și condamnați la o pedeapsă extrem de crudă. În toiul iernii, au fost obligați să stea toată noaptea în apele înghețate ale unui lac din apropierea orașului Sevastia.
Unul dintre soldați nu a rezistat frigului și a ieșit din lac, fiind dus într-o baie caldă, unde a murit imediat. Tradiția spune că în acea noapte un soldat din gardă a văzut o lumină puternică deasupra mucenicilor și cununi coborând din cer asupra lor. Impresionat de cele văzute, acesta a intrat în lac și a luat locul celui care renunțase.
A doua zi, trupurile martirilor au fost arse, iar o parte din cenușă a fost aruncată în apă. O parte dintre rămășițe au fost recuperate de creștini și păstrate ca sfinte moaște.
Unde se află moaștele Sfinților 40 de Mucenici
În prima jumătate a secolului al V-lea, împărăteasa Pulcheria, sora împăratului Teodosie al II-lea, a descoperit o parte dintre moaște într-o capelă aflată în afara zidurilor Constantinopolului.
O parte din aceste relicve au ajuns ulterior în capela familiei Sfântului Vasile cel Mare, din provincia Pont, unde sunt îngropați și membri ai familiei sale.
Numele celor 40 de Mucenici
Tradiția creștină păstrează numele celor 40 de martiri:
Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.
Tradiții și obiceiuri de 9 martie
În tradiția populară românească, ziua de 9 martie, cunoscută și ca Măcinici sau Mucenici, marchează sfârșitul iernii și începutul primăverii.
În credințele vechi daco-romane, aceasta este ziua în care se încheie ciclul celor nouă babe, simbolizat de moartea Babei Dochia, și începe perioada „moșilor”, care anunță lucrările agricole de primăvară.
Mucenicii în formă de opt
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este prepararea mucenicilor în formă de opt. Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie sau împărțiți de pomană.
În multe zone ale țării, gospodinele pregătesc 40 de colaci sau mucenici, în cinstea celor 40 de martiri.
Credințe populare legate de ziua Mucenicilor
Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și credințe:
-
se spune că în noaptea de Măcinici se deschid Porțile Raiului și mormintele;
-
se aprind focuri rituale pentru purificarea spațiului și pentru a ajuta soarele;
-
gospodăriile sunt protejate prin presărarea cenușii focurilor rituale;
-
oamenii fac observații despre vreme pentru a anticipa anul agricol.
În unele sate se practică și pornirea simbolică a plugului, gest care marchează începutul muncilor agricole.
Semnele vremii de 9 martie
Ziua Mucenicilor era considerată și un moment potrivit pentru prognoze populare:
-
dacă plouă pe 9 martie, se spune că va ploua și de Paște;
-
dacă tună, vara va fi bogată în recolte;
-
dacă îngheață în noaptea precedentă, toamna va fi lungă.
O altă tradiție spune că tot ceea ce se seamănă în această zi va rodi de 40 de ori mai mult.
Obiceiul celor 40 de pahare
În unele zone ale României s-a păstrat și datina potrivit căreia bărbații beau 40 de pahare de vin, câte unul pentru fiecare dintre mucenici. Tradiția este asociată cu credința că numărul 40 are o legătură simbolică cu lumea celor trecuți dincolo.
Vezi și:
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
