Bărci cu motor, skijeturi, un hidoavion, pontoane, garduri până la luciul de apă construite de proprietari de cabane, fose septice mai mult sau mai puțin încadrate în standardele legale. Acesta este astăzi Lacul Tarnița, sursa de apă potabilă a clujenilor. Deputatul Adrian Dohotaru și directorul executiv al Clubului de Cicloturism Napoca, Radu Mititean, au analizat subiectul la Via Cluj TV.
Legislația contradictorie a slăbit autoritatea instituțiilor chemate să protejeze lacul. O horărâre de guvern din 2008 spune că lacul e navigabil, fără a preciza însă tipul de ambarcațiuni, o alta din 2003 spune că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție.
Lacul Tarnița a fost încadrat în categoria zonelor naturale protejate de interes județean printr-o hotărâre adoptată în 1995. Aceasta prevede interdicția de navigatie a ambarcațiunilor cu motor. Reazultatul: lacul e plin de ambarcațiuni cu motor.
Probleme mai sunt și cu cabanele construite pe malul lacului cu autorizație de construire sau fără. Așa cum veți afla din emisiune, imobilele nu pot fi construite sub o anumită cotă deoarece acele terenuri pe care sunt amplasate ar trebui să facă parte din domeniul public al statului.
Pontoanele și gardurile din zona tampon nu ar avea practic ce să caute acolo.
Totuși, cum se eliberează autorizațiile de construire? Ce păzesc instituțiile statului? De ce își pun avizul pe astfel de autorizații? Care e cantitatea de dejecții care ajung în lac din cauza unor fose septice neconforme sau direct pe țeava de canal? A controlat Garda de Mediu la sânge aceste lucruri?
A cerut proprietarilor ultimele facturi plătite firmelor de vidanjare? Sau nu vine vindaja în zonă?
SOS Tarnița: NU poluați apa pe care o bem!
Scandalul Tarnița a reizbucnit după ce deputatul Dohotaru a postat pe Facebook impresiile unei incursiuni la Tarnița. 3700 de oameni au semnat ulterior petiția care cere autorităților să intervină pentru a aplica legea în zonă. Redăm petiția:
“Noi, semnatarii acestei petiții, cerem stoparea ilegalităților din lacul Tarnița și împrejurimile sale, pentru că lacul ne oferă apa potabilă pe care o bem.
Cerem demolarea tuturor construcțiilor ilegale de pe lac, de la pontoane, la garduri și cabane.
Cerem aplicarea legii care prevede interzicerea ambarcațiunilor motorizate, de la pontoane, la skijeturi, la bărci și până la hidroavioane.
Cerem amendarea proprietarilor care au construit ilegal, a celor care deversează fecalele în Tarnița, dar și a turiștilor care aruncă deșeuri.
Cerem demiterea PNL-istei Rocsana Contraș, șef birou grad II la Salvaspeo Cluj și a ariilor protejate montane administrate de Consiliul Județean. În loc să aplice legislația care interzice ambarcațiunile motorizate pe lac, este prima persoană care o încalcă, folosind ambarcațiuni motorizate și denumind „penali” sau „insecte” demnitari ori iubitori de natură care se împotrivesc poluării zonei cu motoare.
Cerem ca toate instituțiile cu rol de administrare a Tarniției să conlucreze pentru a reglementa situația la lac pentru ca bunul comun al clujenilor, din care bem apă, să nu mai fie privatizat, batjocorit și poluat.
De ce este important?
Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnița ca Zonă Naturală Protejată de Interes Județean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes județean, care cuprindea și reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnița. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdicția de navigatie cu motor. Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Județean Cluj a aprobat un plan urbanistic de zonă protejată prin care se prevede interdicția ambarcațiunilor motorizate, fără ca prevedea să fie pusă în aplicare.
Hotărârea de Guvern nr. 665/2008 care stabilește căile navigabile interioare ale României prevede ca Tarnița să fie navigabilă. Dar prevederea din HG nr. 665/2008 intră în contradicție cu HG 452 / 2003, care menționează că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție, ceea ce este exact situația lacului Tarnița.
În concluzie, permiterea ambarcațiunilor motorizate unde bem apă, e o ilegalitate.
De aceea, Hidroelectrica trebuie să intabuleze proprietatea până la cota 521.5, iar Apele Române până la cota 525. După identificarea construcțiilor ilegale și a proprietarilor privați care au construit ilegal, cerem aplicarea legii 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică demolare.
Arată instituțiilor amintite mai sus că suntem o forță colectivă și că nu mai pot rămâne nepăsătoare în fața abuzurilor, mai ales când e amenințat dreptul nostru la o apă curată și la un mediu nepoluat. Semnează petiția și dă mai departe!”.
Pe de altă parte, Rocsana Contraș afirmă că toate acestea sunt exagerări. Ea a cerut analiza apei din lacul Tarnița. Au fost luate probe de apă din patru locuri. Rezultatele analizelor arată că apa din Tarnița respectă standardele de calitate. Care este poziția Rocsanei Contraș aflați de aici:
Rocsana Contraș: Tarnița este un lac navigabil, iar bărcile cu motor sunt legale!
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
