Premierul Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri radicale în sistemul de învățământ, cuprinse în pachetul fiscal-bugetar pregătit de Guvern. Printre cele mai importante se numără creșterea normei didactice săptămânale de la 18 la 20 de ore pentru cadrele din gimnaziu, liceu și școlile profesionale.
Conform unei analize realizate de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale, această modificare ar putea duce la eliminarea a circa 14.100 de posturi din învățământ, majoritatea ocupate de suplinitori sau pensionari. Estimările indică faptul că peste 165.000 de elevi gimnaziu, liceu și profesional vor fi afectați indirect prin reducerea numărului de profesori, a orelor suplimentare și a sprijinului individualizat.
Ce înseamnă creșterea normei pentru profesori?
Două ore în plus la norma săptămânală echivalează, realist, cu 4-6 ore de muncă suplimentară, incluzând pregătirea lecțiilor, corectarea lucrărilor, consilierea elevilor, ședințele și alte sarcini conexe. Într-un sistem deja suprasolicitat, măsura este resimțită ca o presiune suplimentară, în special de cadrele didactice titulare.
În paralel, Guvernul pregătește și reducerea numărului de ore la „plata cu ora”, ceea ce ar putea însemna o pierdere suplimentară de aproximativ 15.000 de norme. Consecințele sunt atât diminuarea veniturilor profesorilor, cât și scăderea numărului de ore disponibile pentru elevi.
Elevii vor simți lipsa: clase mai mari, mai puțini profesori
O altă măsură aflată în discuție este creșterea numărului de elevi într-o clasă, peste media legală actuală de 26. Aceasta ar duce la reducerea numărului de formațiuni de studiu și, implicit, la comasarea claselor. Astfel, peste 165.000 de elevi – dintre care aproape 80.000 la gimnaziu și peste 83.000 la liceu – ar putea resimți direct efectele acestor decizii.
Guvernul estimează o economie bugetară de peste 1,7 miliarde de lei anual doar prin reducerea celor 14.117 norme didactice. Alte 680 de milioane de lei ar putea fi economisite prin tăierea orelor la plata cu ora. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că nu au fost prezentate analize de impact, estimări științifice sau date concrete privind implementarea, ci doar obiective contabile.
Profesorii debutanți, o excepție pozitivă
În contrast cu aceste reduceri, proiectul include și o măsură pozitivă: salariul de bază brut al cadrelor didactice debutante va fi echivalent cu salariul mediu brut pe economie, conform acordului încheiat în 2023 între Guvern și sindicatele din educație. Această măsură vizează creșterea atractivității profesiei și combaterea deficitului de personal calificat.
Îngrijorări în ceea ce privește aplicarea
Pentru anul școlar 2025–2026, modificarea normelor pare imposibilă din punct de vedere legal, deoarece posturile au fost deja scoase la concurs. Totuși, dacă Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament, măsurile ar putea intra în vigoare imediat, afectând mii de candidați deja înscriși la titularizare.
Concluzie: În timp ce Guvernul vorbește despre eficientizare și economie, sindicatele și specialiștii din educație avertizează că aceste măsuri riscă să slăbească grav capacitatea sistemului educațional de a oferi un act didactic de calitate. Efectele se vor resimți nu doar în rândul profesorilor, ci și în rândul sutelor de mii de elevi care ar putea avea mai puțin sprijin și mai puține resurse.
Vezi și:
Reîncep protestele în sistemul de învățământ: profesorii critică măsurile anti deficit propuse
Deschiderea anului școlar, în stradă: profesorii anunță proteste masive pe 8 septembrie
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
