În comunitățile rurale din zona Transilvaniei, respectarea tradițiilor din Săptămâna Mare reprezenta unul dintre cei mai importanți pași în pregătirea sufletească pentru Sărbătorile Pascale. Deși o mare parte din obiceiuri au fost uitate în timp, în absența unora dintre ele, multe persoane nu pot să simtă, cu adevărat, frumusețea celui mai important eveniment al lumii creștine.
Echipa Via Cluj Tv vă propune un top al tradițiilor ardelenești de Sfintele Paști, care, prin caracterul lor neobișnuit, sunt din ce în ce mai puțin cunoscute inclusiv în rândul sătenilor. Acestea erau practicate în special de către femei și reprezentau un bun prilej pentru un nou început spiritual. De exemplu, curățenia în gospodării simboliza puritatea sufletească, iar pregătirea hainelor noi era văzută drept un semn de respect față de această sărbătoare. Iată topul:
1. Cu ocazia Sfintelor Paști, fetele coseau și țeseau, pe toată perioada postului, cămăși noi, pe care urmau să le poarte atunci când mergeau la biserică și, mai apoi, în familiile care adunau comunitatea pentru a sărbători evenimentul. Modelul cusut nu era dezvăluit nimănui, astfel încât acesta să nu poată fi reprodus, deoarece fiecare fată își dorea să îmbrace cea mai frumoasă cămașă din sat, potrivit Cluj24.ro.
2. În unele zone din Transilvania, în Sâmbăta Mare, băieții împodobeau brăduți cu panglici de diferite culori, care, mai apoi, erau agățați la porțile fetelor pe care le curtau. Ulterior, în prima sau în a doua zi de Paște, fetele îi răsplăteau pe aceștia cu anumite daruri sau cu mâncarea pe care au pregătit-o special pentru sărbătoare.
Crenguțe de pom, împodobite cu covrigi – amintire petntru cei răposați
3. Un alt obicei inedit din Transilvania este reprezentat de împodobirea unei crenguțe de pom pentru ultimul membru decedat din familie. Pe aceasta, erau așeazate bomboane și covrigi, apoi era dusă la biserica din sat pentru a fi sfințită. Darurile erau oferite persoanelor sărmane, iar creanga era dusă la mormântul celui răposat. Acest obicei era privit de localnici drept o punte de legătura dintre cele două lumi.
4. Hainele de sărbătoare erau pregătite într-o modalitate atipică. Acestea erau scoase din lăzile unde erau împachetate, erau puse la soare, iar, apoi, printre ele erau așezate fire de busuioc și alte plante care să le ofere un miros plăcut. La final, erau împachetate la loc și urmau să fie purtate duminică, în ziua de Paște. Acest obicei reprezintă un semn de respect pentru sărbătoarea pascală și semnifică reînnoirea trupului și a sufletului, asemănătoare cu cea a naturii în acest anotimp.
Spălarea pe față cu apa în care se află un ou sfințit, curățare de păcate
5. De asemenea, în dimineața duminicii de Paști, membrii familiei din unele comunități transilvănene se spălau pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, sfințit la slujba din noaptea de Înviere, un ban de argint, respectiv o crenguță de busuioc. Acest obicei simboliza curățarea de păcate și purificarea sufletească.
Cu ocazia sărbătorilor pascale, creștinii sunt îndemnați să își purifice sufletele, să comemoreze persoanele din familie care au trecut la cele veșnice și să se apropie mai mult de Dumnezeu. De asemenea, respectarea tradiției ne aduce mai aproape de istoria populară, iar noi avem posibilitatea de a transmite aceste obiceiuri și următoarelor generații.
Articol redactat de Timea Piper și Flavius Niculescu
Nu pierde nimic: Urmărește Via Cluj TV și pe Google News!
VEZI ȘI:
Top 5 filme pe care să le vizionezi cu familia și prietenii de Paște în 2023
Află cum vor funcționa spitalele din Cluj în perioada sărbătorilor de Paște
CTP Cluj: Află programul transportului în public cu ocazia sărbătorilor de Paște
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
