Una dintre cele mai exotice și mai frumoase comunități din județul Cluj are un nou lider spiritual. Este vorba de comunitatea armenilor catolici din Gherla, ale cărei destine spirituale vor fi conduse de acum înainte de arhiepiscopul Gergely Kovacs. Acesta a fost numit de Vatican liderul comunității armeano-catolice. IPS Gergely Kovacs este conducătorul Ordinariatului Armenilor Catolici din România și poartă titlul de exarh al acestei comunități. Localnicii din Gherla, vechea ctitorie armenească din Transilvania, au tradus acest titlu cu termenul de guvernator. IPS Gergely Kovacs este arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia.
Povestea armenilor este una extraordinar de complexă și de bogată. Armenia a fost primul stat din lume care a adoptat religia creștină, ca urmare a eforturilor Sfântului Grigore Luminătorul, cel care a dus lumina credinței creștine în regiunile armenești, la începutul secolului al IV-lea. În acea perioadă, creștinii erau persecutați în Imperiul Roman, dar și în alte state în care existau comunități creștine.
Regatul Armeniei a dispărut de pe hartă, ca urmare a diferitelor invazii, iar armenii s-au răspândit în cele patru zări. Și-au păstrat ritul bisericesc, alfabetul și limba. Unul dintre statele care i-a primit bine pe armeni a fost Moldova. Însă, la finalul secolului al XVII-lea, armenii din Moldova au fost implicați în luptele pentru tronul principatului. Au mizat pe candidații care au pierdut, de aceea împotriva lor a început o nouă persecuție.
Din acest motiv, armenii i-au cerut permisiunea principelui Transilvaniei să treacă Munții Carpați și să se așeze în acest principat. Titlul de principe al Transilvaniei îi revenise împăratului austriac Leopold I.
Armenii au cumpărat un teren întins pe Valea Someșului Mic, în apropierea castelului ridicat de cancelarul de odinioară al Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi. Pe acel teren, au construit un nou oraș, după planurile unui arhitect italian, care s-a inspirat din planurile orașelor ridicate în Antichitate de către romani. Este vorba de Armenopolis, Gherla de azi. Acest oraș a fost, practic, prima localitate urbană barocă din lume ridicată după un plan prestabilit.
De aceea, în partea veche a orașului toate străzile se întretaie în unghi drept sau sunt paralele. Centrul orașului, echivalentul vechilor foruri romane, este reprezentat de o piață generoasă, în care armenii au ridicat o biserică ce poate fi considerată drept o splendidă bijuterie barocă.
Această biserică i-a servit drept catedrală succesorilor episcopului armean Oxendius Vărzărescu. Acesta a decis Unirea religioasă a armenilor din Transilvania cu Biserica Romei. Este vorba de un proces istoric similar celui în urma căruia s-a născut Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Armenii catolici din Transilvania și-au păstrat identitatea etnică și tradițiile religioase și au adoptat adevărurile de credință, așa cum sunt ele definite de Biserica Romei. În acest context, la Gherla au apărut și primii călugări mechirariști, dintr-o congregație care îmbină tradițiile liturgice armenești cu disciplina de tip catolic.
Oxendius Vărzărescu a murit în anul 1715. Din cauza numărului mic de armeni, conducerea acestei comunități religioase catolice a fost încredințată episcopului de rit latin din Alba Iulia. Armenii au format un Ordinariat, adică o structură bisericească mai mică decât o episcopie, care se bucură de o largă autonomie.
Biserica centrală a Ordinariatului este cea din Gherla, care are hram dublu: Sfânta Treime și Sfântul Grigore Luminătorul. Construcția bisericii a durat decenii întregi și a fost sfințită în anul 1804.
Cu acest prilej, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Francisc, cel care avea să devină și primul suveran al Imperiului Austriac, le-a dăruit armenilor un tablou extraordinar de valoros. Este vorba de Coborârea de pe Cruce, realizat de Rubens. Tabloul este așezat în Capela Învierii din stânga catedralei. Generosul binefăcător al armenilor a fost, printre altele, socrul împăratului francez Napoleon Bonaparte.
După anul 1918, în condițiile Unirii Transilvaniei cu Regatul României, Guvernul din București a negociat un Concordat cu Vaticanul. Acest Concordat stabilea reorganizarea Bisericii Catolice din România. Pentru armeano-catolici, în 1929, a fost creată o Administratură Apostolică autonomă, adică o structură bisericească specială. Catedrala din Gherla a rămas biserica centrală a acestei noi structuri. Însă, în anul 1948, comuniștii au început o represiune dură împotriva Bisericii Catolice din Româniua, care are trei rituri: latin, bizantin și armean. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de rit bizantin, a fost interzisă. Administratura Apostolică a Armeano-Catolicilor a fost desființată. De asemenea, comuniștii au decis desființarea mai multor dieceze ale Bisericii Romano-Catolice: cele din Iași, Satu Mare, Oradea și Timișoara au fost interzise, iar regimul bolșevic a tolerat doar funcționarea Arhidiecezei de București și a Diecezei de Alba Iulia. Armenii catolici au revenit sub jurisdicția episcopului romano-catolic de Alba Iulia.
După căderea comunismului, vechile dieceze romano-catolice au fost restaurate, Biserica Greco-Catolică a ieșit din catacombe, iar armeano-catolicii au fost reorganizați sub forma unui Ordinariat.
Până acum, acest Ordinariat a fost condus de arhiepiscopul emerit IPS Gyorgy Jakubiny, care s-a retras din motive de vârstă. De duminică, în mod solemn, conducerea Ordinariatului armenilor catolici a fost preluată de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, IPS Gergely Kovacs. Este vorba de unul dintre cei mai tineri, mai dinamici și mai culți ierarhi catolici din această parte a Europei.
Cum s-a petrecut această ceremonie religioasă de o frumusețe aparte, aflați din reportajul de mai jos:
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
