banner

Expediție la periferia Europei – Bugeacul

0

Pentru mulți dintre geografii secolelor trecute, Europa se termina la Nistru, nu la Urali. Nistrul era granița dintre voievodatul Moldovei, care aparținea Europei, și stepele controlate de tătari, care aparțineau, cel puțin cultural, Asiei. Un teritoriu cvasinecunoscut pentru călătorii occidentali era reprezentat de stepele dintre Prut și Nistru, azi cunoscute sub numele de Bugeac.

Via Cluj TV vă invită să urmăriți un documentar realizat de Ovidiu Nahoi în 2015, despre această zonă, documentar realizat cu sprijinul German Marshall Fund.

Este vorba de un teritoriu care a fost, în Antichitate, controlat de geți, de sciți sau de perși. În aceste stepe, grecii au întemeiat două cetăți-porturi: Chilia și Cetatea Albă. Erau puncte importante ale comerțului pe Dunărea Maritimă și pe Marea Neagră.

Aceste cetăți, precum și teritoriile din jurul lor, au trecut sub controlul Regatului Dac, Imperiului Roman și Imperiului Bizantin. În Evul Mediu, au devenit colonii genoveze. Cetățile acestea și stepele nord-pontice au intrat sub controlul hanilor mongoli, apoi al hanilor tătari.

Voievozii Valahiei din familia Basarabilor au fost cei care au eliberat aceste teritorii de sub dominația tătară. De aceea, această bucată de pământ a primit numele de Basarabia.

Au urmat decenii în care voievozii Basarabi ai Valahiei și voievozii Mușatini ai Moldovei s-au luptat pentru acest teritoriu. Temporar, Chilia a intrat sub control maghiar, în timpul în care regentul Ungariei era Iancu de Hunedoara. Pentru Chilia, s-au luptat chiar Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Cei care aveau, însă, să câștige această bătălie, în 1484, au fost otomanii.

Imperiul Otoman a cucerit Chilia și Cetatea Albă, precum și stepele din nordul lor, în timpul lui Ștefan cel Mare, iar voievodul moldovean a fost nevoit să accepte această pierdere. Cele două cetăți au fost transformate în raiale. Ulterior, otomanii au anexat și Tighina. Au colonizat un mare număr de tătari și de turci. Basarabia a fost redenumită Bugeac.

Acest colț de pământ a fost anexat de Rusia în 1812, când țarii ruși au cotropit întreaga Moldovă dintre Prut și Nistru. Ei au extins denumirea de Basarabia asupra întregului teritoriu. După sosirea armatelor rusești, cei mai mulți dintre musulmanii din Bugeac s-au mutat în sudul Dunării, preponderent în Dobrogea.

Cele trei județe din sudul Basarabiei, care reprezintă o mare parte a Bugeacului, au fost retrocedate românilor după ce Rusia a fost înfrântă în Războiul Crimeii, în 1856. Puterile occidentale, învingătoare împotriva rușilor, voiau să țină Imperiul Țarist cât mai departe de gurile Dunării.

Însă, în 1878, după războiul ruso-româno-turc care a dus la recunoașterea independenței României, Rusia și-a încălcat promisiunea de a respecta integritatea teritorială a României, aliata sa de până atunci. Rușii au ocupat, din nou, Bugeacul.

A urmat o nouă etapă de rusificare, încheiată abia în 1918, când Basarabia s-a unit cu Regatul României. Până în 1940, pentru locuitorii Bugeacului a urmat o epocă a ordinii și prosperității. Aceasta a fost întreruptă în iunie 1940, când Rusia Sovietică a silit România să îi cedeze Basarabia și Bucovina de Nord, reoroganizate în RSS Moldovenească.

Un an mai târziu, România a intrat în Cel de-al Doilea Război Mondial tocmai pentru a elibera aceste teritorii cotropite de ruși. Armata română, însă, nu s-a oprit la Nistru, ci a mers mai departe, până pe Volga. A ajuns și la Odesa, și în Crimeea. În Odesa, românii au comis unul dintre cele mai oribile episoade din istoria armatei române. În masacrul de la Odesa au fost uciși mii de oameni nevinovați.

În 1944, rușii au reocupat Basarabia, cu tot cu Bugeac. După război, Stalin a redesenat harta Basarabiei. Sudul provinciei, împreună cu Bucovina de Nord, au fost încorporate în RSS Ucraineană, tocmai pentru a crea mici conflicte locale, care făceau ca totul să fie mult mai ușor de controlat de către Moscova.

Și după destrămarea Uniunii Sovietice, aceste teritorii au rămas sub stăpânire ucraineană. Deceniile de ocupație sovietică au schimbat compoziția etnică a Bugeacului. Azi, în zonă, trăiesc ucrainieni, ruși, bulgari, români, găgăuzi și alții. Bugeacul face parte din Regiunea Odesa. Teritoriul dintre Prut și Nistru aflat sub stăpânire ucraineană a devenit o adevărată periferie a Europei, cu o infrastructură îngrozitoare, caracterizată de subdezvoltare și sărăcie.

banner