Anul acesta a avut loc prima ediție a festivalului despre tradițiile din Țara Lăpușului, Zestrea Lăpușană. Acesta a fost găzduit de Casa Muzeului Etnografic Rogoz, din satul Rogoz, ce aparține de orașul Târgu Lăpuș, duminică, 16 iulie.
Adela Șanta este o cântăreață de muzică populară, năcută în Rogoz. Aceasta compune cântece inspirate din tradițiile locale, iar astfel încearcă păstrarea elementului tradițional și îmbinarea acestuia cu aportul său artistic personal.
„Avem 35 de copii înscriși la clubul de artă Zestrea, club pe care îl administrez împreună cu soțul meu. (…) Am început prin a transmite lucrurile sacre pe care le mai avem și pe care am putut să le mai păstrăm de la bunici, străbunici, începând de la costum, de la îmbrăcăminte și până la repertoriul pe care îl au copiii. (…) Sunt mândră să am o parte din zestrea asta, pentru că, până la urmă, asta e ceea ce ne identifică drept români. Și asta e ceea ce încerc să transmit mai departe copiilor. Îmi place să cred că sunt un inel în toată perpetuarea zestrei, pentru că aceasta se pierde foarte mult în anumite locuri. La noi, din fericire, încă se mai fac asemenea evenimente, și încerc să îi atrag pe copii și să-i țin aproape de mine, ca să promoveze tradiția, pentru că de comercial e plină lumea în momentul de față,” a spus Adela Șanta.
Față de alte zone, în Țara Lăpușului sunt specifice rochia și cămașa de Rogoz. Acestea sunt croite cu o paletă mare și diversă de culori, dar accentul cade pe nuanțe de roșu și verde. În zonă, meșteșugarii se ocupă cu cioplirea lemnului, sculptura, confecționarea lânii și a mărgelelelor, ne-a precizat meșterul popular Reghina Cosma.
Un obiect monumental cunoscut pe care se specializează unii sculptori în lemn din Țara Lăpușului este troița maramureșeană. Troițele maramureșene sunt mari în dimensiuni și sunt încărcate cu elemente specifice zonei Maramureșului, precum colacul (simbol de legătură între vii și morți), funia maramureșeană, rozete (flori ce reprezintă ciclul vieții) sau soarele, după cum ne-a relatat sculptorul Șerban Nicolae.
Festivalul ar putea deveni mai mare în edițiile viitoare
„Am avut aici copii îmbrăcați în costume populare tradiționale făcute de bunici, de oameni care încă mai păstrează și își doresc foarte mult să transmită mai departe meșteșugul popular, am avut meșteri populari din Țara Lăpușului, zece la număr, care au venit să-și expună produsele, să explice celor într-adevăr interesați pașii pe care îi urmează în crearea lor, respectiv vânzare pentru cei doritori. Am avut și expoziție de fotografie cu fetele de la Centrul Turistic Târgu Lăpuș și Teleleu din Maramureș. (…) Pe viitor, dacă văd că festivalul are cerere și oamenii sunt doritori să participe, să vină să-și expună produsele sau programul artistic, m-aș bucura să se dezvolte acest spectacol și eveniment”, a spus cântăreața Livia Neag, care a luat parte la organizarea evenimentului.
La Muzeul Etnografic Rogoz, administrat de Călina Mârzan, vor mai avea loc și alte evenimente cu specific tradițional, unde comorile locale sunt arătate vizitatorilor. Straie strămoșești, unelte, podoabe sunt doar câteva dintre exponatele pe care le puteți găsi aici.
VEZI ȘI:
Istoria dacilor și romanilor, retrăită la Cricău
Dada se dă-n spectacol la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte Via Cluj TV pe Facebook printr-un Like mai jos:
