banner

Cum a luat naștere cel mai mare pelerinaj românesc – Invitat: părintele Claudiu Tuțu

0

Zeci de mii de oameni iau parte, în fiecare an, la cel mai important pelerinaj românesc, cel de la Nicula. Oamenii sunt atrași în micul sat din nordul Transilvaniei de o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, care are faima că ar fi făcătoare de minuni. Și în acest an, practic, la Nicula, avem două pelerinaje, unul ortodox și unul greco-catolic.

La mănăstirea din deal, liturghia va fi oficiată de mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuț, alături de un oaspete de seamă, un mitropolit din Africa, care ține de Patriarhia Alexandriei și a toată Africa. Este vorba de IPS Innocentios Byakatonda, mitropolit de Rwanda și Burundi.

În curtea bisericii parohiale din sat, liturghia va fi oficiată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu. La Nicula s-a petrecut o premieră istorică: PS Florentin Crihălmeanu a adus în procesiune moaștele Fericitului Iuliu Hossu, un adevărat sfânt al închisorilor, beatificat în acest an, alături de ceilalți șase episcopi greco-catolici români morți pentru credință în temnițele comuniste. Beatificarea a avut loc în 2 iunie, pe Câmpul Libertății din Blaj, iar cel care a condus liturghia respectivă a fost chiar Papa Francisc, după cum ați afla, în direct, la ViaCluj.tv.

Pelerinii vin să se roage pentru a obține mijlocirea Sfintei Fecioare Maria, venerată cu ajutorul unei icoane pictată de preotul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul Ioan Cupșa, care a dăruit-o bisericii parohiale din satul Nicula. La sfârșitul secolului al XVII-lea, icoana a lăcrimat, potrivit rapoartelor armatei austrice.

Contele Sigismund Kornis, guvernatorul Transilvaniei, a luat icoana și a dus-o în capela de pe domeniul său, însă sătenii din Nicula l-au dat în judecată. Procesul a ajuns pe masa împăratului Leopold I al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, care a decis ca icoana să fie așezată la marginea satului, într-o biserică aparte, unde să poată fi venerată de oricine, indiferent de etnie, confesiune religioasă sau statut social.

Tot mai mulți pelerini au început să se strângă la Nicula, în special de Sfânta Marie Mare. În anul 1767, Papa Clement al XIII-lea a acordat indulgență plenară tuturor celor care mergeau în pelerinaj la Nicula de această sărbătoare.

Între 1875 – 1879, episcopii greco-catolici de Gherla au ridicat o nouă biserică, de zid, cu două turnuri, pentru a adăposti icoana. În 1928, Papa Pius al XI-lea a acordat complexului ecleziastic de la Nicula statutul de sanctuar marian, adică un loc de cult de maximă importanță.

În 1936, Iuliu Hossu, primul episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a decis să înființeze o mănăstire, pe care a încredințat-o călugărilor din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. În fiecare an, marele arhiereu binecuvânta mulțimile de zeci de mii credincioși care se strângeau la Nicula de 15 august.

În 1948, când comuniștii au interzis Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, atât ctitorul mănăstirii, Iuliu Hossu, cât și călugării, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestați. Unii, precum Iuliu Hossu și Leon Man, au fost martirizați pentru Credință în temnițele comuniste. Mănăstirea a fost luată de comuniști și dată Bisericii Ortodoxe Române.

Icoana a fost luată de tatăl unuia dintre călugări, Vasile Chezan, care a ascuns-o într-un zid, pentru a nu fi profanată. El a dezvăluit locul unde era ascunsă icoana abia pe patul de moarte, în 1964. Icoana a fost găsită și dusă la Cluj, unde a fost așezată în capela Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, până la începutul anilor 1990, când a fost supusă unui proces de restaurare mai puțin fericit, apoi a fost readusă la mănăstirea de la Nicula.

După căderea comunismului, greco-catolicii au revendicat mănăstirea, însă ea nu le-a fost retrocedată nici până azi. Mai multe detalii despre semnificația teologică a sărbătorii cunoscute în Transilvania sub denumirea populară de Sfânta Maria Mare, dar și despre istoria fascinantă a pelerinajului de la Nicula aflați de la preotul greco-catolic Claudiu Tuțu, doctor în Teologie și consultor cultural în cadrul Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, prezent în emisiunea România Via Cluj, moderată de Claudiu Pădurean.

VBM Soft
banner